Cu Maduro înlăturat, SUA încearcă să alunge Hezbollah din Venezuela

Undele de şoc declanşate de loviturile mortale ale SUA asupra Caracasului şi capturarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro s-au resimţit până în suburbiile sudice ale Beirutului, bastionul grupării şiite libaneze Hezbollah.

Washingtonul a folosit răpirea lui Maduro pentru a transmite un semnal inconfundabil conducerii grupării militante, precum şi susţinătorilor săi iranieni, secretarul de stat Marco Rubio adresându-le ameninţări directe în dimineaţa de după atac.

„Este foarte simplu. În secolul XXI, sub administraţia Trump, nu vom avea o ţară precum Venezuela în propria noastră emisferă care să se afle în sfera de control şi la intersecţia intereselor Hezbollah, ale Iranului şi ale oricărei alte influenţe maligne din ţară, din lume. Aşa ceva pur şi simplu nu va exista”, a declarat el pentru postul american CBS, potrivit France 24.

Ulterior, Rubio a declarat pentru NBC News că noua configuraţie va însemna eliminarea completă a oricărei prezenţe Hezbollah sau iraniene pe teritoriul venezuelean, unde acestea au fost primite în ultimii trei decenii în numele unei antipatii comune faţă de Statele Unite. SUA a desemnat Hezbollah drept organizaţie teroristă străină în 1997.

Rubio a cerut regimului venezuelean – aflat acum sub conducerea interimară a vicepreşedintei lui Maduro, Delcy Rodriguez – să rupă legăturile atât cu Iranul, cât şi cu Hezbollah. Republica Islamică, confruntată cu proteste tot mai ample declanşate iniţial de o criză a costului vieţii, se află la rândul ei sub presiune, preşedintele american Donald Trump ameninţând chiar cu intervenţia dacă forţele de securitate iraniene vor ucide protestatari paşnici.

SUA monitorizează de mult timp activităţile Hezbollah în regiune. Agenţia americană pentru combaterea drogurilor (DEA) a declarat încă din 2008 că mişcarea, condusă atunci de Hassan Nasrallah, se finanţa prin trafic de droguri, vânzări de arme şi spălare de bani în America Latină şi dincolo de aceasta. Potrivit datelor DEA, aceste activităţi aduceau Hezbollah aproximativ 1 miliard de dolari pe an.

În ceea ce priveşte Venezuela în mod special, anchetatorii americani afirmă că Maduro a fost chiar mai permisiv decât predecesorul său, Hugo Chavez, şi că Venezuela a devenit un refugiu sigur pentru mişcarea şiită, care ar fi creat structuri de comandă în capitala Caracas.

Atât Venezuela, cât şi Hezbollah au negat ferm aceste acuzaţii, cea din urmă insistând că traficul de droguri şi activităţile conexe sunt „interzise de islam”. Cu toate acestea, gruparea autointitulată „Partidul lui Dumnezeu” pare să fi jucat un rol-cheie, alături de regimul lui Bashar al-Assad, în traficul cu drogul ilicit captagon în Orientul Mijlociu în timpul războiului civil sirian.

Anchetatorii americani acuză de mult timp Hezbollah că şi-a extins operaţiunile în Venezuela, în parte prin diaspora libaneză şi siriană din regiune.

„În Venezuela, reţeaua de sprijin a Hezbollah operează prin structuri compartimentate de clanuri familiale, care se integrează în economia ilicită controlată de regimul Maduro şi în aparatul politic şi birocratic al regimului. Multe dintre aceste clanuri sunt asimilate în statul şi societatea venezueleană prin comunităţile libaneze şi siriene robuste, care se extind până în Columbia vecină”, se arată într-un raport din 2020 al think tank-ului Atlantic Council, cu sediul la Washington.

Legăturile dintre Caracas şi mişcarea şiită „sunt reciproc avantajoase, permiţând grupării Hezbollah un spaţiu sigur pentru a-şi desfăşura operaţiunile globale de crimă-terorism şi oferind regimului Maduro sprijin ilicit sporit din Orientul Mijlociu”, mai arată raportul.

Caroline Rose, directoarea pentru priorităţi militare şi de securitate naţională la New Lines Institute for Strategy and Policy, cu sediul la Washington, a declarat că traficul de droguri din America Latină i-a oferit grupării Hezbollah acces la finanţări de care avea mare nevoie.

„Relaţia pe care Hezbollah a dezvoltat-o cu regimul Maduro şi cu sindicatul înrădăcinat Cartel de los Soles (termen folosit pentru oficiali venezueleni pe care SUA îi acuză de legături cu traficul de droguri) este extrem de nuanţată, fiind adesea simplificată prin afirmaţii reductive potrivit cărora Venezuela ar fi o ‘bază’ pentru operaţiunile teroriste ale Hezbollah”, a spus ea. „În realitate, tabloul a fost mai complex, gruparea exploatând apropierea Venezuelei de rute consacrate de contrabandă cu droguri – la fel cum a făcut în Africa de Vest – ca modalitate de a-şi diversifica sursele alternative de venit prin traficul de droguri, arme şi scheme de spălare a banilor.”

Rose a afirmat că moartea bruscă a lui Chavez, în 2013, nu a făcut decât să intensifice activităţile Hezbollah în Venezuela, după ce succesorul său ales, Maduro, a preluat funcţia.

„Relaţia a crescut după era Chavez în Venezuela, existând rapoarte potrivit cărora Hezbollah a profitat în special de porturile informale şi de rutele de contrabandă de pe coasta insulei Margarita”, a spus ea.

Această insulă scăldată de soare din nord-estul ţării este considerată a servi drept un nod logistic-cheie pentru Hezbollah, fiind utilizată pentru activităţi financiare, spionaj şi, posibil, trafic de droguri.

Insula Margarita a fost descrisă în 2011, în cadrul unei audieri în Congres a Subcomisiei pentru Contraterorism şi Informaţii, ca „depăşind” faimoasa „Triplă Frontieră” dintre Paraguay, Brazilia şi Argentina drept bastionul preferat al mişcării pe continentul american. Această regiune de frontieră a servit de decenii drept unul dintre principalele bastioane ale Hezbollah în America Latină, folosită de grupare atât ca refugiu, cât şi ca centru de operaţiuni.

Mai recent, fostul secretar adjunct pentru finanţarea terorismului din cadrul Trezoreriei SUA, Marshall Billingslea, a declarat la o audiere în Senat, în octombrie 2025, că „sub Hugo Chavez, Venezuela şi-a deschis porţile pentru Hezbollah, permiţând grupării să-şi stabilească o prezenţă majoră, inclusiv un centru de instruire paramilitară, pe insula Margarita”.

Presa libaneză a acordat o atenţie deosebită faptului că ameninţările lui Rubio vin într-un moment tensionat pentru gruparea şiită şi noul său lider, Naim Qassem, care se află sub presiuni intense din partea SUA şi Israelului pentru a se dezarma.

În pofida faptului că a fost sever slăbită atât militar, cât şi politic în cel mai recent conflict cu Israelul – pierzându-şi liderul de lungă durată, Nasrallah, şi cea mai mare parte a conducerii sale militare, precum şi prăbuşirea bruscă a aliatului său Assad în Siria – gruparea Hezbollah a refuzat categoric să depună armele.

Potrivit lui Rose, „2025 a fost un an de tranziţie pentru Hezbollah”. Iar acum gruparea ar putea fi nevoită să-şi reevalueze opţiunile rămase.

„Israelul a aplicat o lovitură severă comandamentului şi controlului Hezbollah, infrastructurii şi finanţelor sale, creând un stimulent pentru organizaţie de a se retrage temporar în Liban, în timp ce urmăreşte scheme alternative de generare a veniturilor, precum traficul de droguri, în alte părţi”, a spus ea.

„În acelaşi sens, comportamentul de asumare a riscurilor atât din partea Israelului, cât şi a administraţiei Trump – demonstrat prin loviturile israeliene asupra Qatarului şi Iranului, precum şi prin capturarea recentă a lui Maduro de către SUA şi desemnarea cartelurilor drept organizaţii teroriste – ar putea servi, de asemenea, ca factor de descurajare împotriva oricărei consolidări majore a Hezbollah în Venezuela”, a adăugat ea.

Pentru Rose, atacul lui Trump asupra Venezuelei şi ameninţările cu altele care ar putea urma ar putea împinge Hezbollah să-şi redirecţioneze operaţiunile către părţi ale lumii mai puţin direct ameninţate de capacitatea militară a Washingtonului.

„Încălcarea dreptului internaţional de către administraţia Trump – şi impulsul său făţiş de a acţiona împotriva actorilor care pot fi etichetaţi drept ‘narco-terorişti’ – ar putea face din America de Sud o zonă mai riscantă pentru actori externi precum Hezbollah.

Cred că, având în vedere atenţia şi presiunea atât de mari exercitate asupra oricărei organizaţii implicate în contrabandă ilicită care presupune o componentă armată – carteluri militarizate, organizaţii teroriste şi reţele mafiote – Hezbollah va face tot posibilul să-şi reducă activităţile în America de Sud. Cel mai probabil, îşi va îndrepta atenţia către enclavele existente din Africa de Vest, precum şi va căuta să deschidă noi potenţiale direcţii, precum Asia de Sud-Est şi Asia Centrală”, a observat Caroline Rose.