Senatul se apără: Legea securităţii cibernetice nu vizează persoanele fizice

Ca urmare a valului de critici ce au urmat adoptării de către Senat a controversatei legi "Big Brother 3", lege care practic instituie percheziţia electronică fără mandat, Comisia de apărare a Senatului precizează, într-un comunicat de presă, că proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se "persoanelor juridice de drept public sau privat".

"Proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet. Prevederile legii se aplică "persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice". Textul defineşte infrastructuri cibernetice drept infrastructuri din domeniul tehnologiei, informaţiei şi comunicaţii, constând în sisteme informatice, aplicaţii aferente, reţele şi servicii de comunicaţii electronice. Cu alte cuvinte, legea nu face obiectul reglementării activităţii posesorilor individuali de computere", se arată în comunicatul citat de Mediafax.

Membrii Comisiei de apărare a Senatului mai susţin că actul normativ, puternic contestat de societatea civilă, "asigură coordonatele generale legislative, necesare gestionării în mod coerent a acţiunilor privind securitatea cibernetică a ţării, care este o componentă importantă a securităţii naţionale".

Referindu-se la controversatul articol 17 din legea securităţii cibernetice, senatorii susţin că acesta a suscitat "interpretări eronate" şi că, în fapt, se referă la responsabilităţile pe care le au deţinătorii de infrastructuri cibernetice, persoane juridice de drept public sau privat, pentru asigurarea nivelului de protecţie necesar împotriva atacurilor cibernetice, nu la persoane fizice.

"Aceşti deţinători de infrastructuri cibernetice operează cu baze de date complexe, unele de interes naţional, iar această lege îi obligă, practic, să protejeze aceste informaţii şi să asigure sprijinul necesar la solicitarea motivată a structurilor care operează în domeniul securităţii cibernetice. Adoptarea proiectului de lege a fost motivată de necesitatea asigurării unui cadru legal în faţa ameninţărilor cibernetice, din ce în ce mai complexe şi mai dese, şi care pot afecta securitatea naţională, nicidecum împotriva limitării libertăţilor individuale şi a dreptului la liberă exprimare garantat de Constituţie", se arată în comunicat.

Comisia de apărare mai aminteşte că la forumul industrial al NATO din noiembrie, din Croaţia, "s-a apreciat că atacurile cibernetice au cutremurat industria americană, cu pierderi estimate la peste 300 de mld de dolari".

"Mai mult decât atât, după atacul cibernetic devastator din Estonia, care a paralizat întreaga ţară, statele membre NATO au decis înfiinţarea unui Centru de Excelenţă aliat, dedicat apărării cibernetice. În acest context, România nu putea rămâne în afara unui cadru legislativ adecvat, care să permită Ministerului Comunicaţiilor intervenţia în caz de atac cibernetic, în cooperare cu celelalte structuri ale statului de drept", menţionează sursa citată.

Senatul a adoptat, vineri, în unanimitate, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT.

Senatul este for decizional pe acest proiect legislativ, după ce acesta a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie. Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de preşedintele ţării, respectiv de Klaus Iohannis care depune mâine jurământul de învestitură.

În ciuda faptului că SRI susţine că a avut un singur scop promovând această lege, respectiv prevenirea şi contracararea ameninţărilor, societatea civilă nu priveşte cu ochi buni accesul serviciilor secrete la informaţiile vehiculate pe internet şi telefonie. Astfel de legi mai există în Rusia şi China, acuză societatea civilă.

Chiar dacă legea securităţii cibernetice se aplică numai persoanelor juridice, nu şi celor fizice (încă), acest fapt este tot grav, susţin opozanţii acestui proiect pe pagina de Facebook Rezistenţa Urbană.

"Persoane juridice sunt şi ISP-urile care vor pune la dispoziţie toate datele despre comunicaţiile noastre, ale cetăţenilor persoane fizice. Un fel de Lege Big Brother 3 (celelalte două au picat pe neconstituţionalitate)" scriu organizatorii protestelor împotrivă legilor supravegherii, organizate în vară, adăugând că firmele, mici sau mari, vor pune tot ce ştiu la dispoziţia băieţilor cu epoleţi (inclusiv idei de afaceri) şi vor trebui să mai dea şi dea bani pentru "securizare calculatoarelor".