25 de ani de la Revoluţie - partidele îşi dau mâna cu serviciile - votează legea Big Brother care permite supravegherea în masă

Astăzi, pe şest, Senatul a adoptat controversata Lege Big Brother, iniţiativă care a scos deja oamenii în stradă şi a stârnit reacţii dure din partea unor ONG-uri care militează pentru drepturile omului. Odată promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, SRI va avea acces liber să verifice computerele de acasă ale românilor, fără a mai avea nevoie de mandat din partea unui judecător.

Mai grav este că în ciuda alegerilor din 16 noiembrie, toate partidele au girat legea iniţiată de SRI, în contextul în care cei 92 de parlamentari prezenţi au votat în unanimitate pentru adoptarea proiectului de lege privind securitatea cibernetică.

În ciuda faptului că SRI susţine că a avut un singur scop promovând această lege, respectiv prevenirea şi contracararea ameninţărilor, societatea civilă nu priveşte cu ochi buni accesul serviciilor secrete la informaţiile vehiculate pe internet şi telefonie ale tuturor cetăţenilor.

O asemenea situaţie mai există în Rusia şi China.

Senatul a fost Cameră decizională, după ce legea a trecut pe şest de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie. Mai este doar un pas până la promulgarea acesteia de către Klaus Iohannis, iar mulţi activişti văd acest lucru drept primul mare test al noului preşedinte.

SRI consideră că o astfel de lege este necesară în contextul în care atacurile cibernetice s-au înteţit şi România trebuie să poată contracara rapid şi coordonat în aceste cazuri. Voci din presă îşi exprimă însă reticenţa în privinţa controlului exercitat de comisiile parlamentare, mulţi politicieni fiind consieraţi deja compromişi, motiv pentru care consideră a fi necesară înfiinţarea unor mecanisme independente de verificare, un control public real şi independent.

Mihai Buciuman, organizatorul protestelor împotriva adoptării legilor Big Brother ce au avut loc în această vară, a condamnat ferm ingerinţa serviciilor secrete în viaţa privată.

Cel mai controversat aspect este la art. 17 care prevede că cetăţenii vor pune la dispoziţia serviciilor telefoanele, tabletele, laptopurile şi PC-urile dacă oamenii cu epoleţi o cer, fără a fi nevoie de mandat sau de altă aprobare a puterii judecătoreşti.

"Considerăm că este un test pentru dl Iohannis care urmează să fie investit. Iohannis va conduce CSAT-ul, organul care va stabili direcţia strategică pentru siguranţa cibernetică. Este important de notat că nu ne opunem întăririi siguranţei sistemelor cibernetice, ci ne opunem folosirii mijloacelor care compromit viaţa privată a cetăţenilor. Sincer nu credeam că această lege va trece în forma asta, suntem total surprinşi, articolul 17 trebuia aprig discutat în forul legislativ.

Practic toată viaţa noastră profesională şi o mare parte a vieţii private este acum pe calculatoare sau smart device-uri. Şi au lăsat deschisă poarta pentru ca serviciile să intre în viaţa noastră. Dl Iohannis trebuie să întoarcă legea în parlament cu instrucţiuni exprese de a reexamina încălcările severe de intimitate", a declarat Buciuman.

Pe pagina de Facebook "Rezistenţă Urbană" cetăţenii îşi exprimă, de asemenea, nemulţumirea faţă de decizia parlamentarilor de a adopta legea Big Brother, mai ales în lumina controversatului articol 17.

"Protestul din vară nu a avut niciun ecou asupra parlamentarilor care au votat azi Legea Securităţii Cibernetice. În principiu nu este nimic greşit în a reglementa siguranţa cibernetică a României, însă aceasta ar trebui făcută fără a încălca principiile libertăţilor cetăţeneşti privitoare la percheziţii şi supravegheri fără mandat.

Cu o asemenea lege, la aniversarea a 25 de ani de la Revoluţie, Parlamentul reînvie supravegherea în masă necontrolată a cetăţenilor şi spiritul Securităţii prin folosirea sintagmei "Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică", scriu aceştia.