Lăcustele, speranţa că nu vom fi muritori de foame pe pământ

Un om într-un roi de lăcuste, Corralejo Insulele Canare, arhivă
Un om într-un roi de lăcuste, Corralejo Insulele Canare, arhivă (Samuel Aranda / AFP / Getty Images)

Dacă pe vremea lui Caragea Vodă lăcustele erau o calamitate care aduceau foamete şi prăpăd, în anul 2013, lăcustele "potolesc foamea" şi aduc milioane de dolari.

Pâinea din făină de lăcuste este noul "hit" care le-a adus un premiu de un milion de dolari unor studenţi de la Universitatea McGill din Australia. Studenţii au fost răsplătiţi pentru ideea lor de a combate foametea din ţările sărace prin valorificare unei resurse de care planeta dispune din belşug: insectele, şi în special lăcustele, din care se poate face o făină cu un înalt conţinut proteic, făină ce poate fi transformată în pâini.

Studenţii vor folosi banii primiţi ca premiu pentru dezvoltarea proiectului lor.

Proiectul, numit Flour Power (Puterea fainei), joc de cuvinte inspirat din sloganul mişcării hippie a anilor 60-70, Flower Power, prevede înfiinţarea unor ferme de insecte în "ţările sărace", printre care Mexic, Tailanda sau Kenia.

Studenţii intenţionează ca, într-o primă etapă, să colecteze lăcuste din zone unde aceste insecte se găsesc din belşug/exces şi să le trimită ulterior fermierilor din Oaxaca, Mexic, care să le preia şi să se ocupe de prelucrarea lor. Aproximativ 10 tone de lăcuste vor fi livrate în Mexic până în anul 2014. informează stiintasitehnica.com

Pentru a nu suferi, lăcustele vor fi îngheţate "pentru a fi ucise într-un mod uman", susţin iniţiatorii proiectului. Apoi, corpurile insectelor decedate vor fi spălate, uscate şi transformate în făină, "o făină ce seamănă izbitor cu cea de grâu".

Din făină de lăcuste se vor putea prepara ulterior varii sortimente de pâine, prăjituri, supe, şi, dacă făina se va exporta şi în România, de ce nu, minciunele, poale în brâu, gogoşi şi cozonaci.

Ideea se înscrie pe liniile directoare ONU, care, în luna mai a anului 2013, publica un aviz oficial prin care îi încurajă pe toţi cetăţenii planetei să considere consumul de insecte benefic pentru sănătatea lor.

Chiar dacă va mai trece ceva timp până când românii vor privi la insectele cu poftă, ONU consideră că acest gen de hrană ar trebui să fie luat cu adevărat în serios, căci, în generozitatea ei, natura ne oferă peste 1.900 de specii de insecte comestibile, ce pot fi consumate fără să riscăm îmbolnăviri.

În plus, atrage atenţia Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) creşterea insectelor ar ajuta la reducerea poluării pe glob. O "turmă" de insecte, susţine FAO, are un impact mai puţin negativ asupra mediului decât o au turmele de animale. Fiind mici, insectele ocupă puţin teren, consumă mai puţină apă şi hrană, din procesul creşterii lor rezultând mult mai puţine gaze de seră decât rezultă, de exemplu, de la vaci sau la oi.

O fermă de lăcuste cu siguranţă va produce mai puţin gaz... metan decât una de boi. Iar studenţilor inteligenţi din Australia le aduce milionul de dolari.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Societate, cultură