Lacune existente in Codul Contraventional al Republicii Moldova

Codul Contraventional al Republicii Moldova a fost adoptat prin Legea nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 si promulgat prin Decretul nr. 2046-XV din 29 decembrie 2008. Conform art. 481 din CC, prezentul cod a intrat in vigoare la 31 mai 2009.

Cu toate ca realizarea unei opere legislative de o asemenea anvergura cum este Codul Contraventional, a deschis o adevarata actiune de statut independent in materie juridica contraventionala, constituind o ramura de drept autonoma in sistemul de drept al Republicii Moldova, totusi Codul Contraventional este afectat de imperfectiuni si neclaritati legislative.

In urma efectuarii unor analize juridice s-a constatat ca instantele judecatoresti intampina diverse probleme de drept in cadrul aplicarii legii contraventionale, ce creeaza consecinte negative cu implicatii de ordin teoretic si practic, motiv pentru care in cazuri similare se adopta solutii diferite si contradictorii.

Cu referinta la reglementarea juridica a constrangerii procesual contraventionale, consider ca in legislatia contraventionala exista mai multe lacune care afecteaza buna desfasurare a activitatii de combatere a contraventionalitatii si lezeaza drepturile si libertatile persoanei.

Reesind din continutul art. 443 Cod Contraventional intitulat ”Retinerea”, pentru persoanele care dispun de cetatenia R. Moldova si care au neglijat cerintele normei contraventionale materiale, exista doua temeiuri juridice pentru retinere, printre care: retinerea se aplica in cazul contraventiilor flagrante, pentru care prezentul cod prevede sanctiunea arestului contraventional.

Atunci cand majoritatea contraventiilor ce atenteaza:

- la sanatatea populatiei (ex.: „Injuria” — art. 69 , ”Calomnia” — art.70, ”Vatamarea intentionata usoara a integritatii corporale” — art.78, ”Procurarea sau pastrarea ilegala de substante narcotice … , fara prescriptia medicului — art. 85 CC al RM),

- la ordinea publica (ex.:”Nesubordonarea cu reavointa dispozitiei sau cererii legitime a colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept” — art. 336, ”Ultragierea militarului” — art. 352, ”Ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept, opunerea de rezistenta” - art. 353 din CC al RM),

- la ordinea stabilita de administrare (”Huliganismul nu prea grav” — art. 354, ”Consumul de bauturi alcoolice in locuri publice si aparitia in astfel de locuri in stare de ebrietate produsa de alcool” — art. 355, ”Jocurile de noroc, etc. si din capitolul incalcarea regulilor de detinere, port, … a armei individuale si a munitiilor aferente” — art. 361 CC al RM ),

nu prevad in calitate de sanctiune arestul contraventional. Rezulta ca persoanele ce comit acest gen de de contraventii nu pot fi retinute si conduse la organul de drept. Astfel ar fi binevenit sa fie introduse in continutul acestui articol, si alte temeiuri cum ar fi:

- Nereactionarea la cerinta legitima a reprezentantului organelor de drept de a inceta actiunile ilegale,

- Eschivarea de la raspunderea contraventionala etc.

De asemenea, ar fi incorecta redactia art. 38 CC ”Arestul contraventional”. Potrivit acestei norme juridice arestul contraventional ca sanctiune poate fi aplicat si fata de minori, fapt ce nu poate fi acceptat.

Potrivit continutului art. 437 CC al RM pot fi supuse aducerii silite in fata instantei de judecata numai martorul si victima. Nu este clar de ce aceasta masura procesuala de constringere se refera numai la acesti subiecti procesuali? Deasemenea nu este clar, de ce in asemenea cazuri nu poate fi supus aducerii silite inculpatul sau oricare participant la procedura?

Asemenea intrebari pot aparea si la alte articole ale prezentului cod, ce fac ca codul contraventional sa fie unul foarte complicat si nereusit

Iar adoptarea unei legi contraventionale necalitative genereaza consecinte negative asupra intregii societati.

Valentina Stratulat este licentiata in dreptul penal si magistrul in dreptul contraventional si administrativ in R. Moldova