Lăcaşuri de cult din România pe lista UE pentru patrimoniu cultural
Mănăstirea Golia din Iaşi (la categoria Conservare) şi Paraschiva Kovacs din judeţul Harghita (la categoria Contribuţii exemplare) se află printre câştigătorii premiilor UE pentru patrimoniu cultural pe 2012, anunţate de Comisia Europeană şi organizaţia neguvernamentală paneuropeană Europa Nostra.
Premiile vor fi înmânate la 1 iunie în cadrul unei ceremonii la Mănăstirea Jerónimos de la Lisabona, în prezenţa comisarului european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret Androulla Vassiliou şi a preşedintelui Europa Nostra, faimosul tenor Placido Domingo. Evenimentul va fi organizat sub patronajul preşedintelui Portugaliei, Aníbal Cavaco Silva, şi al preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
Şase dintre cele 28 de proiecte câştigătoare vor fi desemnate laureate ale ‘marelui premiu’, fiind astfel recunoscute drept cele mai marcante realizări ale anului 2012 în domeniul patrimoniului.
Cei 28 de câştigători au fost selectaţi dintre 226 de proiecte depuse în 31 de ţări. Premiile cuprind patru categorii – Conservare, Cercetare, Contribuţii exemplare şi Educaţie, formare şi sensibilizare. Pentru fiecare categorie s-a reunit un juriu distinct compus din experţi independenţi din întreaga Europa. Toţi câştigătorii primesc un trofeu, iar cei şase câştigători ai marelui premiu primesc, în plus, câte 10.000 de euro.
Patrimoniul cultural aduce o contribuţie semnificativă la dezvoltarea şi crearea de locuri de muncă. Sectorul reprezintă o parte importantă a industriilor culturale şi creative, care oferă locuri de muncă pentru 8,5 milioane de persoane în UE şi contribuie cu 4,5% la PIB-ul Europei. Investiţiile în conservarea patrimoniului cultural efectuate de organisme publice şi private sunt estimate la 5 miliarde euro pe an. Conform datelor, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) arată că 40% din turismul mondial conţine o componentă culturală. De asemenea, patrimoniul cultural este o resursă esenţială pentru dezvoltarea durabilă şi coeziunea socială.
Premiile beneficiază de sprijinul programului Cultură al Uniunii Europene, care a investit, începând cu 2007, circa 30 de milioane euro în cofinanţarea proiectelor de patrimoniu. Şi alte programe cu finanţare UE oferă sprijin – Fondul european de dezvoltare regională a alocat 6 miliarde euro pentru cultură pentru perioada 2007-2013. Din această sumă, 3 miliarde de euro sunt destinate pentru protejarea şi conservarea patrimoniului cultural, 2,2 miliarde euro pentru dezvoltarea infrastructurii culturale şi 775 de milioane de euro pentru cofinanţarea serviciilor culturale, precum formarea profesională, educaţia în domeniul artelor şi al patrimoniului, promovarea itinerarelor culturale etc.
Carmen Chiorcea, directorul Asociaţiei „Centrul de Promovare Turistică“ a mănăstirii Golia declară că scopul instituţiei este acela de a reintroduce în circuitul turistic ansamblul de la mănăstirea Golia. „Acest ansamblu cuprinde mai multe obiective turistice: turnul clopotniţă sau turnul Goliei, casa diaconului Creangă în care acesta a trăit între anii 1866 şi 1871, cişmeaua de apă care se află la intrarea în mănăstire.“
Ulterior, va mai fi demarat un proiect cu ajutorul Administraţiei Fondului Naţional Cultural, care îşi doreşte să deschidă alte două turnuri de colţ din acest ansamblu istoric şi vor fi organizate câteva expoziţii interesante, explică Carmen Chiorcea. „Vor fi expoziţii care vor conţine port popular moldovenesc, obiecte executate de meşteşugari din zona Iaşului, obiecte de ceramică, de lemn, icoane executate prin tehnica pictării naive, obiecte realizate din pănuşi de porumb, împletituri din sfoară etc“, a completat directorul Asociaţiei.
În Turnul care este deschis pentru public au fost expuse o serie de fotocopii care au aparţinut diaconului Ion Creangă şi care au fost puse la dispoziţie de Arhivele Statului, filiala Iaşi. De asemenea, turiştii pot vedea în Casa Creangă un interior ţărănesc al locuinţelor din Neamţ, din secolul al XIX-lea, reconstituirea decorului fiind realizată cu piese tradiţionale din satul Pipirig. Obiectele care împodobesc odaia în care a locuit Ion Creangă timp de cinci ani, cât a fost diacon la Mănăstirea Golia, provin din zona Neamţului, pentru că, aşa cum ne spune muzeograful Eva Giosanu, cea care s-a ocupat în mod direct de proiectarea interiorului, totul trebuie să fie autentic.
Casa Creangă reprezintă singurul interior ţărănesc pe care îl propune Iaşul şi are avantajul de a fi în centrul oraşului.
