Klaus Iohannis: "Uniunea Europeană are nevoie de Marea Britanie şi Marea Britanie are nevoie de Uniunea Europeană"

Preşedintele Iohannis a declarat ulterior întâlnirii avute cu Donald Tusk, în complexul context al negocierilor pentru evitarea Brexitului, că România sprijină planul propus în acest sens de Bruxelles însă drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie nu trebuie să fie afectate.
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Florin Chirilă/Epoch Times)
Loredana Diacu
15.02.2016
Se încarcă player-ul...

Preşedintele Iohannis s-a întâlnit luni cu preşedintele Consiliului European, întâlnirea prefigurând summitul UE din 18-19 februarie, la care statele membre ar trebui să ajungă la un acord asupra planului Bruxelles-ului pentru a evita Brexitul. Ulterior întâlnirii, în conferinţa comună de presă cu Donald Tusk, şeful statului a afirmat că drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie nu trebuie afectate.

"Am dezbătut, în primul rând, propunerile făcute de Preşedintele Tusk, în 2 februarie, cu privire la renegocierea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană. Aceste propuneri au fost negociate intens în ultimele zile la Bruxelles, de către toate statele membre ale Uniunii, precum şi în diferite formate, în special bilaterale", a declarat Iohannis în deschiderea conferinţei, precizând că România s-a angajat de la început cu bună credinţă în aceste negocieri.

"Uniunea Europeană are nevoie de Marea Britanie şi Marea Britanie are nevoie de Uniunea Europeană, aceasta este poziţia noastră pe care am exprimat-o cu toate ocaziile", a menţionat preşedintele, adăugând că obiectivele de reformă ale Uniunii Europene conţinute în pachetul propus de Preşedintele Tusk sunt convergente cu viziunea şi interesele României.

Iohannis a precizat că pachetul propus de Tusk conţine patru domenii - guvernanţa economică, competitivitate, suveranitate, precum şi libertatea de mişcare şi beneficiile sociale.

"În ceea ce priveşte formulele de compromis identificate pentru primele trei domenii, am arătat că suntem dispuşi să susţinem propunerile prezentate. Vom căuta, de asemenea, să manifestăm flexibilitate pentru eventuale detalieri necesare pentru acomodarea diverselor poziţii care s-ar putea să apară în cadrul discuţiilor de joi şi vineri", a declarat şeful statului.

Referitor la cea de-a patra secţiune a pachetului - libertatea de mişcare şi beneficiile sociale - Iohannis a precizat că România va susţine în continuare importanţa respectării principiilor fundamentale privind libera circulaţie a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora.

"Nu trebuie să fie puse în discuţie drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea priveşte accesul la prestaţiile sociale", a afirmat şeful statului.

Reamintim că planul propus de UE Marii Britanii îi afectează în mod direct pe românii care merg să lucreze în UK, căci prevede că britanicii vor avea dreptul să aplice noua regulă de tip "frână de urgenţă." Cu alte cuvinte, Londrei i se va permite anularea pentru o perioadă de 4 ani a ajutoarelor sociale pentru muncitorii migranţi din alte ţări europene, dacă va obţine aprobarea statelor membre.

În acest context, Iohannis a declarat că, în discuţiile sale cu Tusk, a subliniat că pentru România este important, în primul rând, ca mecanismul de salvgardare să fie nediscriminatoriu, să aibă un caracter excepţional şi cât mai limitat în timp.

"Aplicarea acestuia trebuie să se facă pe baza unor justificări pertinente. Totodată, am susţinut că trebuie evitată aplicarea arbitrară a acestor măsuri şi asupra altor categorii de beneficii şi să se ia în calcul numai prestaţiile necontributive", a declarat preşedintele.

În ceea ce priveşte cea de a doua propunere care se referă la posibilitatea, oferită statelor membre, de indexare a alocaţiilor pentru copii, în situaţia în care copiii nu se află cu părinţii în statul în care aceştia lucrează, Iohannis a precizat că autorităţile române vor urmări să elimine orice risc de discriminare pentru cetăţenii români.

"Am arătat că este important ca aplicarea celor două mecanisme să nu se facă retroactiv, astfel încât să nu fie afectaţi cetăţenii care lucrează deja pe piaţa muncii din respectivul stat membru gazdă. Astfel, aceste mecanisme ar urma să se aplice numai celor nou intraţi pe piaţa muncii, după intrarea în vigoare a acestor măsuri", a subliniat şeful statului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor