Kaliningrad, cu NATO în vecinătate

Cu ajutorul Flotei de la Marea Baltică statul rus vrea să-i demonstreze Occidentului forţa sa militară. În acelaşi timp, locuitorii enclavei ruse preferă să se ducă la cumpărături în Polonia vecină, constată cotidianul german Sueddeutsche Zeitung.

Flota Rusă de la Marea Baltică are o istorie de peste 300 de ani, subliniază căpitanul de rang III, Serghei Skorniakov, prezentându-le vizitatorilor nava 'Iaroslav Mudrîi', aflată astăzi în portul Baltiisk, în apropiere de Kaliningrad, fost Koenigsberg. Pentru Rusia, această regiune, înconjurată din toate părţile de ţări membre ale Uniunii Europene (UE), are o importanţă strategică.

În primul rând, explică Sueddeutsche Zeitung, Marea Baltică nu îngheaţă niciodată, iar în al doilea rând enclava este situată între Polonia şi Lituania, ţări membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Acesta este cel mai vestic punct al Rusiei, punct care în funcţie de necesităţile retoricii de moment ar putea servi atât pentru 'înspăimântarea' Occidentului, cât şi ca dovadă a relaţiilor de bună vecinătate.

Despre primii ani de după destrămarea Uniunii Sovietice ofiţerul Skorniakov vorbeşte mai puţin: acelea au fost vremuri triste, când armata şi flota Rusiei aveau atât de puţini bani, încât nu puteau să-şi menţină tehnica în stare corespunzătoare şi să desfăşoare numărul necesar de exerciţii. Skorniakov preferă să vorbească despre ziua de azi, constată corespondentul cotidianului german, care a vizitat nava 'Iaroslav Mudrîi'.

Căpitanul Skorniakov asigură că astăzi flota nu are probleme cu care trebuie să lupte. Rusia investeşte din nou în mod activ în flotă şi armată, iar în acelaşi timp în patriotism, iar oraşul şi regiunea Kaliningrad joacă în acest sens un rol destul de important. Dacă în primii ani de după destrămarea Uniunii Sovietice Flota de la Marea Baltică a fost nevoită să-şi tempereze aspiraţiile, astăzi efectivele militare de pe acest teritoriu destul de redus, de 15.000 de metri pătraţi, se apropie de mai multe zeci de mii de persoane.

După cum notează ziarele ruseşti, Moscova plănuieşte să mute submarinele nucleare din Kronstadt, de lângă Sankt Petersburg, la Baltiisk. În afară de aceasta, este planificată majorarea numărului de nave şi prelungirea pistei de decolare-aterizare de pe aeroportul militar din regiune.

Sueddeutsche Zeitung menţionează şi rachetele cu rază mică de acţiune de tip 'Iskander', care ar putea ajunge până în Polonia şi Lituania, precum şi rachetele de interceptare C-400. Însuşi preşedintele rus Dmitri Medvedev a vorbit nu o singură dată despre regiunea Kaliningrad ca despre o replică a Moscovei la planurile NATO în vederea amplasării de elemente antirachetă în Europa de Est.

Polonezii şi lituanienii ar putea fi liniştiţi de către Solomon Ghinzburg, deputat al parlamentului din Kaliningrad. 'Rolul Flotei Baltice este total supraevaluat', afirmă deputatul apartinic, cunoscut pentru criticile sale aduse lui Vladimir Putin. 'Marea Baltică este o 'mare băltoacă'. Este posibil ca în secolul al XVIII-lea ea să fi jucat un rol important, însă astăzi în mod sigur aici nu se vor desfăşura niciun fel de acţiuni militare', subliniază politicianul, adăugând că toate discuţiile despre 'Iskander' sunt pură publicitate.

În ceea ce priveşte populaţia regiunii Kaliningrad, oamenii simpli nu par prea preocupaţi de discuţiile privind amplasarea de rachete. Într-o măsură mult mai mare ei sunt îngrijoraţi de faptul că se simt abandonaţi de autorităţile ruse în voia sorţii. După cum subliniază cotidianul german, cu excepţia Moscovei Putin nu a primit nicăieri voturi atât de puţine ca în regiunea Kaliningrad.

Locuitorii regiunii îşi compară viaţa nu cu cea pe care o duc concetăţenii lor din Volgograd, ci privesc spre aceeaşi Polonie', afirmă activistul regional Konstantin Doroşok, citat de cotidianul german.