Jurnalişti: În Moldova informaţia despre persoanele publice - secret de stat şi date cu caracter personal

În toiul campaniei electorale de la Chişinău, în cadrul unor dezbateri pe această temă, în studioul Europa Liberă, directorul „Ziarului de Gardă”, Alina Radu şi jurnalistul din echipa RISE Moldova, Ion Preaşca, au încercat să scoată la iveală probleme cu care se confruntă de cele mai multe ori presa de investigaţii din Moldova. Aceştia au menţionat că numărul mare al candidaţilor, unii aproape necunoscuţi pentru cetăţeni, a fost ales nu întâmplător, ci pentru a li se fură din timpul preţios şi banii folosiţi pentru investigarea lor.

Directorul Ziarului de Gardă îşi aminteşte că în anii de început, când Moldova se afla sub „un guvern comunist, Preşedinţie comunistă, Parlament comunist”, după dezvăluirea unor investigaţii, de cele mai multe ori ei erau cei admonestaţi de către stat şi nu cei care apăreau în investigaţia făcută publică. Aceasta a ţinut să precizeze însă faptul că, „dacă comparăm cu situaţia de azi, mă tem că avem, iarăşi, şi guvern, şi Parlament controlate de aceeaşi putere politică şi un preşedinte prea silenţios, ca să vrea să spună ceva”.

Totodată, presa de investigaţii se poate bucura măcar de faptul că „cetăţenii au prins gustul” informaţiilor primite în urma investigaţiilor, devenind chiar destul de activi, educaţi şi foarte interesaţi.

Şi dacă cei de la Ziarul de Gardă acordă mai multă atenţie „tuturor celor care sunt într-o relaţie potenţială cu banul public, deci, dacă e la guvernare, el merită atenţie”, atunci cei de la RISE Moldova se conduc de interesul public.

„Regretăm că unii candidaţi ştiu sincer că nu au şanse, ştiu sincer că nu au candidat din proprie voinţă, dar unui jurnalist îi ia timp să verifice averile, interesele, proprietăţile şi relaţiile acestuia, în acest fel, poate, nereuşind să acorde suficientă atenţie unui candidat mai potenţial, care, poate, are şi mai multe de ascuns. Cineva ne mănâncă timpul şi de antenă, şi de investigaţie, şi de emisie. Dar am văzut atâtea provocări, încât suntem siguri că rezistăm”, a declarat Alina Radu.

Pe de altă parte, directorul Ziarului de Gardă a ţinut să sublinieze că de cele mai multe ori munca jurnaliştilor de investigaţii se opreşte la cititor, întrucât cei vizaţi în acele investigaţii şi mai ales cei care ar trebui să reacţioneze şi să ancheteze – tac, chiar dacă acolo sunt probe despre corupţie.

„Aşteptăm deja şi etapa următoare, cum ni s-a întâmplat nouă pe vremea lui Voronin, dacă făceai o investigaţie, erai anchetat tu, ca reporter. Şi fusesem atunci de câteva ori citaţi la CCCEC, la structurile anticorupţie, ca să fim forţaţi să divulgăm sursele, de exemplu, ceea ce este ilegal.

Am fost anchetaţi şi de poliţie să spunem sursele, cine ne-a comunicat acest caz de corupţie. Mai suntem şi hărţuiţi în instanţă. Te acţionează în instanţă persoane publice. Şi îţi cer zeci de mii, sute de mii de lei, fără să probeze care propoziţie anume din acest articol i-a lezat onoarea şi demnitatea de 50.000 de lei, de 100.000 de lei, de 500.000 de lei. Cam acestea sunt provocările acum.”, a mărturisit Radu.

Mai tragic este faptul că, de cele mai multe ori, cei întrebaţi despre anumite lucruri de maxim interes public, le califică, ca fiind secrete de stat şi refuză să dea informaţia solicitată de jurnalişti, întrucât sunt plătiţi pentru acest lucru, a menţionat Ion Preasca. Mai mult decât atât, în Republica Moldova, CV-urile persoanelor publice au devenit „secrete de stat”, iar denumirile străzilor pe care li se află casele de milioane din salarii de la stat sunt considerate date cu caracter personal, lucruri de care peste hotare, de obicei, toţi râd, au opinat spre final jurnaliştii.