Judecătorii îi cer preşedintelui Iohannis să convoace CSAT, pe problema implicării SRI în Justiţie

Pe fundalul declaraţiilor emise în spaţiul public, privind implicarea SRI-ului în Justiţie, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a solicitat miercuri, preşedintelui Iohannis, ca, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, să convoace acest organism, pentru a analiza situaţia şi a dispune măsurile ce se impun, inclusiv revocarea hotărârilor emise de CSAT prin exces de putere, respectiv "prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor."

Solicitarea UNJR are în vedere declaraţiile Generalului SRI Dumitru Dumbravă, ale şefului SRI, Eduard Hellvig şi ale fostului preşedinte Traian Băsescu, declaraţii care converg înspre ideea că serviciile secrete au depăşit limitele în care pot acţiona în sistemul judiciar.

În consecinţă, magistraţii cer:

- identificarea tuturor hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind atribuţiile serviciilor secrete, în special a Serviciului Român de Informaţii, în domeniul privind combaterea corupţiei şi lupta împotriva crimei organizate şi a modului de cooperare a acestor servicii cu organele de cercetare penală;

- verificarea compatibilităţii acestor hotărâri cu tratatele internaţionale privind drepturile omului, Constituţia României, precum şi cu Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;

- revocarea hotărârilor emise de către Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prin exces de putere (...) respectiv a hotărârilor adoptate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a limitelor prevăzute de Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii;

- verificarea tuturor activităţilor efectuate în temeiul hotărârilor menţionate anterior, luarea tuturor măsurilor necesare pentru restabilirea legalităţii şi angajarea răspunderii celor vinovaţi de încălcarea limitelor prevăzute de lege.

În fundamentarea solicitării adresate lui Iohannis, magistraţii reamintesc că generalul Dumitru Dumbravă declară în data 30 aprilie 2015 într-un interviu acordat juridice.ro. că ”fenomenul corupţiei, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI" şi că deşi iniţial SRI s-a angajat în lupta contra corupţiei ca structură de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie, în prezent serviciul îşi menţine interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze.

Judecătorii amintesc şi că şeful SRI Eduard Hellvig în data 23 mai 2015, nu a negat ferm implicarea SRI în justiţie limitându-se să declare că "Serviciul Român de Informaţii lucrează bine, dar din păcate are momente când comunică prost". Mai mult, Hellvig a declarat că SRI nu este interesat de procese în faza procesuală, ci "să nu existe persoane cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul român".

Judecătorii mai amintesc şi de declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu, care a explicat că în CSAT s-a stabilit ca SRI să urmărească infractorii ca aceştia să nu influenţeze procurorii sau judecătorii în timpul procesului penal.

Analiza declaraţiilor amintite prin raportare la prevederile legale precizate, judecătorii au constatat că atât din declaraţiile făcute de generalul Dumbravă, cât şi din informaţiile publicate pe siteul Consiliului Suprem de Apărare a Tării, infracţiunile privind corupţia şi fapte asimilate acesteia par a fi fost atribuite Serviciului Român de Informaţii prin Hotărârea 17/2015 privind combaterea corupţiei, fraudei şi a spălării banilor şi extinse ulterior prin alte hotărâri.

"Este necesar a se verifica în ce măsură aceste hotărâri respectă limitele legale trasate de Legea 51/1991 privind siguranţa naţională.", cer judecătorii.

În ceea ce priveşte modalitatea de acţiune a Serviciului Român de Informaţii, legea prevede că SRI oferă sprijin la realizarea actelor de cercetare penală, nu efectuarea unor astfel de acte, arată UNJR.

"Or, atât declaraţiile din speţă, cât şi din menţiunile de pe siteul Serviciului Român de Informaţii, relevă o încălcare a acestor limite.
Generalul Dumbravă declară că “realitatea este că în foarte puţine cazuri de corupţie în sistemul judiciar SRI pleacă de la un anumit magistrat corupt. Am spune mai degrabă că, aplecându-ne asupra fenomenului, am determinat analitic câteva pattern-uri infracţionale care apar ca nişte anomalii în sistem. Acestea fac obiectul efortului nostru investigativ, iar schemele infracţionale sunt apoi decriptate pas cu pas, identificând actorii şi partiturile jucate de aceştia, fie că este vorba de poliţişti, de procurori, judecători şi, de ce nu, SRI-işti.”, semnalează judecătorii.

Magistraţii îi mai atrag atenţia lui Iohannis că această idee este întărită şi de Eduard Hellvig, şeful SRI, care susţine că urmărirea se face nu în vederea influenţării procedurilor judiciare, ci pentru ca să nu existe persoane cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul român.

"Ca atare, din aceste declaraţii rezultă că ar fi vorba despre o activitate investigativă complexă şi extinsă, ce permite SRI că, odată sesizată instanţa de judecată cu rechizitoriu, să verifice profilul judecătorilor chemaţi să soluţioneze cauza prin aplicarea acestor pattern-uri. Generalul Dumbravă chiar admite că investigarea judecătorilor de către Serviciul Român de Informaţii nu începe în cele mai multe cazuri de la un denunţ a unui magistrat corupt, ci se face pro-activ în baza faptului că un judecător este parte dintr-un complet care primeşte un dosar. Acest lucru înseamnă că judecătorii care îşi desfăşoară pur si simplu activitatea, sesizaţi fiind cu dosare penale de mare corupţie, sunt din start investigaţi, analizaţi şi clasificaţi de Serviciul Român de Informaţii, asemenea celor care atentează la siguranţa naţională.", trage UNJR semnalul de alarma.

"Efectele unui astfel de tip de acţiune sunt devastatoare. Nu doar că independenţa judecătorului este grav afectată, prin presiunea pusă asupra acestuia, ci şi încrederea în sistemul de justiţie va fi grav afectată.", mai arată UNJR.

Ca şi efecte ale acestor declaraţii lansate în spaţiul public, fiecare achitare va fi primită cu suspiciuni în ceea ce priveşte coruperea judecătorului însuşi, fiecare condamnare va fi primită cu suspiciunea efectelor presiunii ascunse şi obscure a serviciilor, susţin judecătorii.

Aceştia mai reamintesc că o activitate de acest tip a fost desfăşurată în trecut de către SIPA - Serviciul Intern de Protecţie şi Anticorupţie, iar arhiva acestui serviciu, ce conţinea inclusiv date privind viaţa personală a magistraţilor, a constituit multă vreme sursa unor suspiciuni publice privind şantajul unor magistraţi sesizaţi cu dosare de mare interes public.

"Un astfel de abuz nu poate şi nu trebuie a fi repetat.!", arată UNJR.

Totodată, existenţa unei hotărâri a Consiliului Superior de Apărare a Ţării privind urmărirea “procesului” pentru evitarea coruperii magistraţilor este confirmată de fostul preşedinte Traian Băsescu, în declaraţia citată – „ în C.S.A.T. s-a stabili ca S.R.I.(…)” Ca atare, este imperios a se verifica de către Consiliul Superior de Apărare a Ţării în mod efectiv existenţa şi conţinutul unor astfel de hotărâri, în vederea restabilirii legalităţii, cere UNJR.

Nu în ultimul rând, judecătorii opinează că “saltul” făcut de Serviciul Român de Informaţii prin adoptarea unui “concept integrat”, care include Serviciul Român de Informaţii în actul de justiţie, nu este altceva decât un salt făcut în afara legii, un salt prin care limitele legale ale activităţii acestui serviciu sunt vădit depăşite.

Conform celor dezvăluite de generalul Dumbravă, în prezent, activitatea Serviciului Român de Informaţii se întinde pe “toată lungimea lanţului trofic judiciar”, adică pe durata întregului proces penal, iar în condiţiile în care strategia Serviciului Român de Informaţii se stabileşte la nivelul Consiliului Superior de Apărare a Ţării, se impune şi sub acest aspect o verificare a hotărârilor Consiliului Superior de Apărare a Ţării, în scopul eliminării tuturor activităţilor ce exced limitele etapei procesuale ale cercetării penale.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.