Judecătorii iau atitudine: Pachetul asumat de Nicolicea, Iordache şi Şerban Nicolae, retrograd

Forumul Judecătorilor din România atrage atenţia opiniei publice asupra unei iniţiative legislative depuse marţi la Camera Deputaţilor fără o expunere de motive corespunzătoare şi fără studii de impact, respectiv cu ignorarea unui aviz recent al Consiliului Superior al Magistraturii şi a poziţiei ferme a corpului magistraţilor, prin detunarea unei proceduri legislative neasumate de Guvern în urma reacţiilor publice, fapt inacceptabil într-un stat de drept, se arată într-un comunicat remis de organizaţie şi citat de hotnews.ro.

''Ultimul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (2017) recomandă expres, în cazul României, "în vederea îmbunătăţirii în continuare a transparenţei şi a predictibilităţii procesului legislativ, precum şi pentru a consolida garanţiile interne în materie de ireversibilitate", ca "Guvernul şi Parlamentul (...) să asigure transparenţa totală şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările cu autorităţile relevante şi cu părţile interesate în cadrul procesului decizional şi în activitatea legislativă legate de Codul penal şi de Codul de procedură penală, de legile anticorupţie, de legile în materie de integritate (incompatibilităţi, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiţiei (referitoare la organizarea sistemului justiţiei), precum şi de Codul civil şi Codul de procedură civilă".

Prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îî revine obligaţia de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art.148 alin.(4) din Constituţie. Promovarea unor proiecte retrograde, scrise în mare grabă, cu vizibile necorelări şi lacune (spre exemplu, strict tehnic, expresia "hotărâre de respingere a cererii de înaintare a excepţiei de neconstituţionalitate" este deficitară ca formulare juridică, în raport de termenii consacraţi în legislaţie şi doctrină - "încheierea motivată prin care se respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale" - a se vedea Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale), fără o expunere de motive corespunzătoare, nu are nicio legătură cu modernizarea unei justiţii într-o evoluţie pozitivă vizibilă, lăudată de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare şi verificare, ci reprezintă un simplu episod din serialul "Experiment judiciar", derulat la foc continuu în ultimul an.

Asupra unui proiect asemănător, preluat în mare parte în această nouă iniţiativă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, ţinând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor şi procurorilor de la instanţe şi parchete. În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecători şi procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, şi-au însuşit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a "legilor justiţiei", adresat Guvernului României.

Susţinătorii memoriului au considerat că aceste modificări promovate de Ministrul Justiţiei încalcă flagrant Mecanismul de cooperare şi verificare, rapoartele sale constante şi fundamentele unei magistraturi fireşti într-un stat democratic. Noul proiect propune, spre exemplu, punerea Inspecţiei Judiciare sub controlul unui organism paraconstituţional (Consiliul de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor din România), inexistent în prezent, dar care ar urma să fie înfiinţat printr-o lege separată (fără o formă legislativă cunoscută, deşi este esenţial să se cunoască organizarea, finanţarea, competenţa, regulile procesului decizional, garanţiile de independenţă etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, precum şi rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei.

Iniţiativa legislativă cuprinde foarte multe modificări care vor influenţa cariera şi activitatea profesională a magistraţilor şi vor produce dezechilibre în sistemul judiciar. Amintim aici numai modificarea duratei cursurilor de formare profesională la Institutul Naţional al Magistraturii, aptă a produce în timp disfuncţionalităţi imense în funcţionarea instanţelor şi a parchetelor, indisponibilizând aproximativ de 1000 de viitori magistraţi pentru 4 ani, în condiţiile unui val de pensionări aşteptat pe termen scurt şi foarte scurt.

De asemenea, susţinerea de către judecătorii şi procurorii stagiari a unor simple interviuri de capacitate în faţa colegiilor de conducere ale curţilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă acestea, nesocoteşte rolul Institutului Naţional al Magistraturii de a realiza formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor la standarde înalte şi înlătura, cel puţin în principiu, posibilitatea evaluării obiective a candidatului la finalizarea studiilor, aşa cum se desfăşoară în prezent. În faţa unui asalt nemaiîntâlnit şi continuu împotriva justiţiei, în general, şi a corpului magistraţilor, în special, solicităm Comisiei Europene ca, în cadrul raportului de ţară ce va fi făcut public în luna noiembrie 2017, să analizeze posibilitatea de a recomanda autorităţilor române ca toate modificările propuse în prezent şi în viitorul apropiat să nu afecteze independenţa justiţiei, prin sublinierea - încă o dată - a unor limite clare, de netrecut, pentru respectarea MCV şi a parcursului european al României", a transmis Forumul Judecătorilor din România.