Judecătoarele care l-au scos din închisoare pe Dinel Staicu, trimise în judecată
alte articole
Judecătoarele Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu, de la Curtea de Apel Bucureşti, care au hotărât anularea pedepsei lui Dinel Staicu în dosarul BIR, au fost trimise în judecată pentru abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi fals intelectual.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) le-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe Liliana Bădescu şi Dumitriţa Piciarcă, judecătoare la Curtea de Apel Bucureşti, şi pe Veronica Cîrstoiu, fost judecător la Curtea de Apel Bucureşti, arestată în altă cauză.
Curtea de Apel Bucureşti va judeca dosarul în care sunt acuzate cele trei judecătoare pentru abuz în serviciu, favorizarea infractorului şi fals intelectual.
Procurorii susţin că Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu şi Dumitriţa Piciarcă, judecătoare la Curtea de Apel Bucureşti au falsificat, la redactare, decizia penală din 22 februarie 2012, pronunţată în dosarul în care Dinel Staicu a formulat o contestaţie în anulare în cazul condamnării din dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR).
Astfel, judecătoarele Veronica Cârstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu au desfiinţat ilegal trei hotărâri judecătoreşti şi au anulat mandatul de executare a pedepsei de şapte ani închisoare emis pe numele lui Dinel Staicu.
Ca urmare Dinel Staicu s-a sustras unei pedepse privative de libertate şi de la plata despăgubirilor civile în valoare de 18.839.684, 5 lei către Banca Internaţională a Religiilor SA, au susţinut procurorii.
În dosarul privind fraudarea BIR, Dinel Staicu a fost trimis în judecată în 9 noiembrie 2006, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Procurorii au stabilit că, în perioada iulie 1999 - februarie 2000, BIR, prin nouă sucursale ale sale, a cesionat creanţe în valoare de 10.678.612,4 de lei unui grup de 11 firme din municipiul Craiova şi a acordat credite pe termen scurt sub formă de linii de credit în valoare de 8.053.561,1 lei, încălcând legea şi normele de creditare, beneficiarul acestora fiind Dinel Staicu, asociat şi administrator al firmelor din grup.
În urma judecării acestei cauze, la 4 aprilie 2011, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Dinel Staicu la şapte ani de închisoare, menţinând şi obligarea în solidar a coinculpaţilor la plata despăgubirilor civile.
Din dosarul privind fraudarea BIR s-a constituit un nou dosar, în 2 noiembrie 2008, în care Direcţia Naţională Anticorupţie l-a trimis din nou în judecată, printre alţii, pe Dinel Staicu pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice şi asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni. Anchetatorii au reţinut în această cauză că, în perioada august 2000 - iulie 2001, cei nouă inculpaţi s-au asociat în scopul săvârşirii de infracţiuni, încheind în mod fraudulos 14 convenţii de plată care au condus la prejudicierea SNTGN Mediaş cu suma de 26.082.460,55 lei, această cauză aflându-se, în prezent, în curs de judecată.
În 28 aprilie 2011, Dinel Staicu a început executarea pedepsei de şapte ani de închisoare. Ulterior, în 2 mai 2011, Dinel Staicu a formulat contestaţie în anularea deciziei de condamnare, aceasta fiind respinsă de Curtea de Apel Bucureşti ca inadmisibilă.
În 23 noiembrie 2011, Dinel Staicu a depus din nou cerere de contestaţie în anulare la Curtea de Apel Bucureşti. Cauza a fost repartizată completului de judecată format din Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu şi Dumitriţa Piciarcă, care la termenul din 1 februarie 2012 au respins contestaţia în anulare ca fiind tardiv formulată. Ulterior, la termenul din 22 februarie 2012, cele trei judecătoare au admis contestaţia în anulare, au desfiinţat în parte decizia de condamnare şi au dispus punerea în libertate a lui Dinel Staicu.
Procurorii au pus sechestru asigurător, până la concurenţa sumei de 18.839.684,5 lei, pe bunuri şi conturi bancare aparţinând celor trei judecătoare. Sechestru asigurător a fost pus pe: conturi bancare ale Veronicăi Cîrstoiu, pe două apartamente, două terenuri intravilane în suprafaţă de peste 3.000 mp şi un teren extravilan de 1.800 mp ale acesteia; pe conturi bancare ale Dumitriţei Piciarcă, pe un apartament şi două imobile deţinute de aceasta în coproprietate; pe un autoturism marca Volkswagen Touareg şi un apartament ale Lilianei Bădescu.
