Jucan îi scrie lui Iohannis: Presa "anti-justiţie" şi pasivitatea CNA, o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale

Valentin Jucan, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, prin intermediul unei scrisori deschise, că viitoarea Strategie Naţională de Apărare trebuie să păstreze mass media în categoria vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale, în contextul în care o parte importantă din mass media s-a remarcat prin atacuri multiple la adresa justiţiei însoţite de campanii de dezinformare, totul petrecându-se sub umbrela CNA - o instituţie excesiv politizată care nu îşi respectă obligaţiile.

Vă prezentăm în continuare scrisoarea deschisă adresată de Valentin Jucan şefului statului:

Domnule Preşedinte,

Recent, unul dintre jurnaliştii de vârf ai postului de televiziune Antena3, domnul Radu Tudor, s-a adresat Dumneavoastră prin intermediul unei scrisori deschise, solicitându-vă ca viitoarea Strategie Naţională de Apărare - SNAp să elimine mass media din categoria vulnerabilităţi. Este evident faptul că o astfel de menţiune negativă la adresa presei nu este onorabilă. Din păcate, însă, este o stare de fapt care este confirmată atât din interiorul României, prin instituţiile sale, cât şi din afara ţării, prin vocea Comisiei Europene.

Scurta analiză pe care o supun atenţiei Dumneavoastră are ca principal subiect independenţa justiţiei, componentă a securităţii naţionale.

Consider că raţionamentul principal care a dus la includerea mass mediei în zona vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale a României este tocmai schimbarea direcţiei de interes a presei, de la informarea corectă a publicului şi informarea corectă în legătură cu actul de justiţie, la acţiuni de dezinformare a publicului şi presiuni asupra magistraţilor şi procurorilor, conjugate cu atacuri la adresa principalelor instituţii de drept ale statului: Curtea Constituţională a României - C.C.R., Consiliul Superior al Magistraturii - C.S.M. sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Toate aceste ultime acţiuni au avut ca mobil interesul politic sau privat al unor proprietari de trusturi de presă. La această destabilizare a sistemului judiciar românesc a participat şi Consiliul Naţional al Audiovizualului care a ales să nu reacţioneze în faţa acestor atacuri la justiţie, provenite de la o parte importantă din mass media.

Dacă este analizată perioada 2012 - prezent, se constată că Plenul C.S.M. a adoptat 24 Hotărâri care confirmă tot atâtea situaţii extrem de grave în care o parte din mass media a afectat independenţa justiţiei.

Aceste hotărâri sunt completate de observaţiile care se regăsesc în toate Rapoartele privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare-M.C.V., anume că o parte a presei exercită presiuni la adresa magistraţilor, procurorilor şi la adresa unor instituţii ale statului.

De subliniat este şi Raportul Final al Echipei OSCE, publicat în 16 ianuarie 2013, raport care indică cu maximă claritate modul în care, pe de o parte, "mass media şi afilierea politică din ce în ce mai pronunţată (...) a preferat să devină un instrument la dispoziţia partidelor politice", iar pe de altă parte modul în care C.N.A., prin majoritatea politică a membrilor, a evitat aplicarea legii. Raportul OSCE indică postul Antena3 şi proprietarul acestuia - Dan Voiculescu, ca principale surse ale atacurilor la adresa justiţiei. Acelaşi lucru, în mare parte, se regăseşte în Hotărârile C.S.M. dar şi în cele 855 sesizări adresate C.N.A. la care nici până acum nu s-a transmis vreo rezoluţie.

În ceea ce priveşte relaţionarea C.S.M. - C.N.A., deşi între aceste două instituţii există un protocol de colaborare care are ca obiect tocmai abordarea acelor subiecte provenite din mass media şi care vulnerabilizează actul de justiţie, C.N.A., prin componenţa politizată excesiv în ultimii doi ani, a refuzat să îşi ducă la îndeplinire rolul de reglementator în spaţiul audiovizual. Acest fapt a dus la menţionarea negativă a Consiliului atât în raportul OSCE cât şi în rapoartele M.C.V. din ultimii ani. Aşadar, dacă acceptăm faptul că C.N.A. ar fi trebuit să acţioneze conform legii atunci când o parte a presei organiza campanii de discreditare a justiţiei, pasivitatea Consiliului poate fi considerată o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale.

Domnule Preşedinte,

Simpla retragere a menţionării negative a mass mediei din S.N.Ap nu duce automat şi la dispariţia fenomenului în discuţie. Cu atât mai puţin credibilă este această propunere cu cât ea vine din partea Antena3.

Consider că o discuţie despre eliminarea influenţelor politice sau personale asupra presei trebuie să pornească şi de la măsuri care să sprijine independenţa mass mediei. Măsuri fiscale ca reducerea TVA sau reducerea impozitului pe venit în domeniul presei pot oferi ocazia redresării presei din România.

Aşadar, cu respect, vă solicit, domnule Preşedinte, păstrarea în S.N.Ap a menţiunii referitoare la mass media. De asemenea, o dezbatere publică în legătură cu reformarea din temelii a C.N.A. - implicit a membrilor săi, consider că este obligatorie în contextul pasivităţii cu care instituţia tratează atacurile la adresa independenţei justiţiei.

Cu respect,

Valentin-Alexandru JUCAN

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.