Israelul adoptă o lege controversată privind “statul-naţiune” evreiesc

Unele dintre prevederile recentei legi susţin că doar evreii au dreptul de autodeterminare, încurajează extinderea coloniilor evreieşti în teritoriile ocupate şi minimalizează statutul limbii arabe. Criticii susţin că legea este rasistă şi ameninţă democraţia.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu. (Carsten Koall/Getty Images)
Andrei Popescu
23.07.2018

Parlamentul israelian a adoptat joi o lege controversată care prevede că doar evreii deţin dreptul de autodeterminare în Israel, atrăgând criticile organizaţiilor pentru drepturile omului şi ale arabilor, care au etichetat legea ca fiind rasistă şi de tip apartheid.

Legea “statului-naţiune”, susţinută de guvernul de dreapta din Tel Aviv, a fost adoptată cu 62 de voturi la 55, şi 2 absenţe, în Knessetul cu 120 de locuri, după câteva luni de dezbateri politice şi după ce unele aspecte au fost atenuate din cauza temerilor că ar putea afecta imaginea internaţională a Israelului, potrivit Deutsche Welle.

Legea susţine că “Israelul este patria istorică a poporului evreu” şi dreptul de autodeterminare în Statul Israelului îl deţine numai poporul evreu. De asemenea, în legea actuală, limba arabică este retrogrdată de la statutul de limbă oficială, pe care l-a avut alături de ebraică, la statutul de limbă “specială”. În plus, Ierusalimul este declarat capitala unită a Israelului.

De asemenea, legea instruieşte statul să protejeze moştenirea evreiască din sânul diasporei şi conţine referiri la sărbătorile naţionale, steagul şi imnul ţării şi transformarea calendarului ebraic în calendar oficial.

Textul votat intră în categoria legilor fundamentale ale Israelului, care sunt similare Constituţiei.

Israelul are 1,9 milioane de cetăţeni arabi, aproximativ 21% din populaţia totală de 9 milioane de locuitori ai ţării. Un procent de 5% din populaţia totală este reprezentat de creştini non-arabi şi alte grupuri etnice.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că legea consfinţeşte principiul existenţei evreilor.

“Israelul este statul-naţiune al poporului evreu, care respectă drepturile individuale ale tuturor cetăţenilor. Acesta este statul nostru – statul evreu”, a precizat premierul.

Recent, Netanyahu a promis că va asigura protejarea tuturor drepturilor civile, susţinând că “majoritatea are drepturi şi majoritatea decide”.

Pe hârtie, israelienii arabi – care sunt în principal palestinieni – au drepturi depline comparativ cu palestinienii din teritoriile ocupate, însă deseori ei se plâng de discriminare în privinţa locuinţelor, angajării, educaţiei şi serviciilor.

După vot, parlamentarii arabi au declarat că noua lege “promovează politicile de apartheid, este o lege rasistă”.

Ulterior, acei parlamentari au fost alungaţi din sala plenară a Knessetului (denumirea Parlamentului Israelului), potrivit publicaţiei israeliene Haaretz.

Ahmed Tibi, parlamentar israelian arab din alianţa de partide arabe numită Lista Comună, care este cea de-a treia facţiune politică din Knesset, a declarat reporterilor: “Anunţ cu şoc şi regret moartea democraţiei”.

Ayman Odeh, liderul Listei Comune, a scris pe Twitter că “tirania” majorităţii a strivit drepturile minorităţii.

“Separarea, discriminarea, supremaţia şi rasismul au fost introduse în Legea Fundamentală”, a mai scris Odeh, cerându-le democraţilor evrei şi arabi să se unească împotriva naţionalismului şi rasismului.

Centrul Legal pentru Drepturile Minorităţii Arabe din Israel (Adalah) a afirmat că noua lege cuprinde “elemente cheie ale apartheidului”.

La rândul ei, Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la legea statului-naţiune, inclusiv cu privire la posibilitatea subminării procesului de pace israeliano-palestinian.

Controversata lege a renunţat în ultima clipă la unele elemente după o serie de dispute politice şi obiecţii, inclusiv ale preşedintelui şi procurorului general al Israelului.

Una dintre secţiunile eliminate din proiectul legisaltiv ar fi împuternicit instanţele să se pronunţe conform legii rituale evreieşti atunci când nu există precedente juridice. Altă secţiune ar fi legalizat crearea de comunităţi “de aceeaşi credinţă şi naţionalitate”, putând deschide calea comunităţilor segregate şi discriminarea împotriva homosexualilor.

Preşedintele Reuven Rivlin a criticat măsura discriminatorie la începutul acestei luni, afirmând că ar putea “afecta evreii din întreaga lume şi ar putea afecta Statul Israel”.

În schimb, legea adoptată joi susţine că statul evreu priveşte “dezvoltarea de colonii evreieşti ca pe o valoare naţională şi va acţiona în direcţia încurajării şi promovării” acestora.

Coloniile din Cisiordania sunt considerate ilegale conform dreptului internaţional şi reprezintă un impediment major pentru formarea unui stat palestinian viabil în viitor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor