Iranul şi Israelul lansează noi atacuri după ce Teheranul a exclus negocierile nucleare

Iranul şi Israelul au schimbat noi atacuri sâmbătă dimineaţa, la o zi după ce Teheranul a declarat că nu va negocia programul nuclear atât timp cât se află sub ameninţare, în timp ce Europa a încercat să menţină negocierile de pace, transmite Reuters .

Agenţia de ştiri iraniană Fars a afirmat că Israelul a vizat instalaţia nucleară din Isfahan, una dintre cele mai mari din ţară, dar că nu au existat scurgeri de materiale periculoase. Presa iraniană a mai afirmat că Israelul a atacat o clădire din oraşul Qom, primele rapoarte indicând moartea unui adolescent de 16 ani şi rănirea a două persoane.

Armata israeliană a declarat că a lansat o serie de atacuri împotriva unor depozite de rachete şi a infrastructurii de lansare din Iran.

La scurt timp după ora 2:30 dimineaţa, în Israel (23:30 GMT vineri), armata israeliană a avertizat asupra unui baraj de rachete provenind din Iran, declanşând sirene de raid aerian în părţi din centrul Israelului, inclusiv Tel Aviv, precum şi în Cisiordania ocupată.

Interceptările au fost vizibile pe cer deasupra Tel Avivului, explozii răsunând în întreaga zonă metropolitană, în timp ce sistemele de apărare aeriană ale Israelului au răspuns.

Sirenele au sunat şi în sudul Israelului, a declarat serviciul naţional de urgenţă al Israelului. Un oficial militar israelian a declarat că Iranul a lansat cinci rachete balistice şi că nu există indicii imediate privind impactul vreunei rachete.

Nu au existat rapoarte iniţiale privind victime în Israel.

Serviciul de urgenţă a difuzat imagini care arată un incendiu pe acoperişul unei clădiri rezidenţiale cu mai multe etaje din centrul Israelului. Presa locală a relatat că incendiul a fost provocat de resturile unei rachete interceptate.

Dispute privind programul nuclear al Iranului

Israelul a început să atace Iranul pe 13 iunie, afirmând că inamicul său de lungă durată era pe punctul de a dezvolta arme nucleare. Iranul, care susţine că programul său nuclear are scopuri paşnice, a ripostat cu atacuri cu rachete şi drone asupra Israelului.

Se presupune că Israelul deţine arme nucleare. Acesta nu confirmă şi nici nu neagă acest lucru.

Atacurile sale aeriene au ucis 639 de persoane în Iran, potrivit Agenţiei de ştiri a Activiştilor pentru Drepturile Omului, o organizaţie cu sediul în SUA care monitorizează situaţia din Iran. Printre morţi se numără membri ai înaltei conduceri militare şi oameni de ştiinţă din domeniul nuclear.

Iranul a declarat vineri că nu va discuta viitorul programului său nuclear în timp ce este atacat de Israel, în contextul în care eforturile europene de a convinge Teheranul să reia negocierile nu au dat semne de progres.

În Israel, 24 de civili au fost ucişi în atacuri cu rachete iraniene, potrivit autorităţilor. Reuters nu a putut verifica în mod independent numărul victimelor de ambele părţi.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că el crede că Iranul va putea avea o armă nucleară „în câteva săptămâni sau, cu siguranţă, în câteva luni”. Liderul de la Casa Albă a declarat reporterilor: „Nu putem lăsa asta să se întâmple”.

El a afirmat că directorul său de informaţii naţionale, Tulsi Gabbard, s-a înşelat când a sugerat că nu există dovezi că Iranul construieşte o armă nucleară.

Iranul a vizat în repetate rânduri Tel Aviv, o zonă metropolitană cu aproximativ 4 milioane de locuitori, centrul economic şi comercial al ţării, unde se află şi unele obiective militare critice.

Israelul a declarat că a lovit vineri zeci de ţinte militare, inclusiv situri de producţie de rachete, un organism de cercetare despre care a afirmat că era implicat în dezvoltarea de arme nucleare la Teheran, precum şi instalaţii militare din vestul şi centrul Iranului.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a declarat că nu există loc pentru negocieri cu SUA „până când agresiunea israeliană nu încetează”. El a sosit însă vineri la Geneva pentru discuţii cu miniştrii de externe europeni, în cadrul cărora Europa speră să stabilească o cale de revenire la diplomaţie.

Progrese minime la Geneva

Trump a reiterat că va avea nevoie de până la două săptămâni pentru a decide dacă Statele Unite ar trebui să intre în conflict de partea Israelului, timp suficient „pentru a vedea dacă oamenii îşi vor reveni”, a spus el.

Trump a declarat că este puţin probabil să facă presiuni asupra Israelului pentru a reduce atacurile aeriene, astfel încât negocierile să poată continua.

„Cred că este foarte greu să faci această cerere în acest moment. Dacă cineva câştigă, este puţin mai greu de făcut decât dacă cineva pierde, dar suntem pregătiţi, dispuşi şi capabili, am discutat cu Iranul şi vom vedea ce se va întâmpla”, a spus el.

Discuţiile de la Geneva au dat puţine semne de progres, iar Trump a spus că se îndoieşte că negociatorii vor reuşi să obţină un armistiţiu.

„Iranul nu vrea să discute cu Europa. Ei vor să discute cu noi. Europa nu va putea ajuta în această chestiune”, a spus Trump.

Sute de cetăţeni americani au fugit din Iran de la începutul războiului aerian, potrivit unui document al Departamentului de Stat al SUA.

Trimisul Israelului la Naţiunile Unite, Danny Danon, a declarat vineri Consiliului de Securitate că ţara sa nu va opri atacurile „până când ameninţarea nucleară a Iranului nu va fi eliminată”. Ambasadorul Iranului la ONU, Amir Saeid Iravani, a solicitat Consiliului de Securitate să ia măsuri şi a declarat că Teheranul este alarmat de informaţiile potrivit cărora SUA ar putea intra în război.

Rusia şi China au cerut o dezamorsare imediată a conflictului.

Un înalt oficial iranian a declarat că Iranul este dispus să discute limitarea îmbogăţirii uraniului, dar că va respinge orice propunere care îi interzice complet îmbogăţirea uraniului, „mai ales acum, în contextul atacurilor israeliene”.