Iranul a ales calea irakiană, formulând pretenţii teritoriale

Iranul a formulat practic pretenţii asupra Bahreinului, stat insular din Golful Persic, organizând demonstraţii în masă împotriva acordului pe care Bahreinul l-a încheiat cu Arabia Saudită. Mass-media de la Bagdad califică insula drept 'provincie care i-a fost luată Iranului' şi cere restituirea ei. Experţii amintesc că declaraţii asemănătoare făcea Irakul lui Saddam Hussein, în anii 1990, în ajunul intervenţiei în Kuweit şi anexării acestui teritoriu. Rezultatul a fost două războaie cu SUA şi doborârea regimului de la Bagdad, notează cotidianul rus Kommersant.

Cel mai vehement pe marginea problemei Bahreinului se pronunţă Consiliul pentru Coordonarea Propagandei Islamice, structură oficială şi organizator al tuturor 'acţiunilor populare' în sprijinul puterii. Consiliul a îndemnat la organizarea de demonstraţii în întreaga ţară, după rugăciunea de vineri. După cum se explică într-un comunicat, alianţa dintre Bahrein şi Arabia Saudită 'este un complot al triunghiului criminal americano-britanic-sionist', în scopul 'împiedicării revoltelor populare să se extindă în întreaga regiune'.

Iranienii califică acordul de alianţă dintre Manama şi Riad drept anexare a Bahreinului de către Arabia Saudită. Liderii de la Teheran îşi amintesc foarte bine că numai datorită trupelor saudite autorităţile Bahreinului au reuşit să suprime cu un an în urmă protestele care au cuprins regatul sub influenţa 'primăverii arabe'.

Şaptezeci la sută din populaţia Bahreinului o constituie şiiţii, coreligionari ai ayatollahilor iranieni. În schimb, puterea aparţine dinastiei sunite al-Khalifa, care se sprijină pe Arabia Saudită şi SUA - în insulă există o bază a Flotei a Cincea americane. Puterea din Manama este convinsă: în spatele revoltelor şiite, care se pronunţă împotriva guvernului şi regelui, se află Teheranul.

Arabia Saudită, separată de Bahrein prin doar 18 kilometri, se teme de asemenea de exportul revoluţiei. În estul regatului, unde se află principalele zăcăminte de petrol, locuiesc în mod compact sute de mii de şiiţi, iar în ultimele luni aici au izbucnit nu o dată revolte. Riadul se teme că, dacă nu va fi înăbuşită la timp, 'revolta şiită' din Bahrein va destabiliza mai devreme sau mai târziu situaţia din această regiune estică. Alianţa dintre Arabia Saudită şi Bahrein, la care s-ar putea ralia ulterior alte monarhii din Golful Persic, este creată inclusiv pentru a contracara revoluţiile şiite, exportate de forţe străine, este de părere Riadul.

Iranul, pentru care Arabia Saudită este principalul adversar geopolitic şi ideologic din lumea islamică, este categoric împotriva unei alianţe dintre ţările Golfului Persic. În comunicatul Consiliului pentru Coordonare a Propagandei Islamice, dinastiile aflate la putere în Arabia Saudită şi Bahrein sunt numite sfidător 'regimuri de lachei'.

Însă, cel mai departe a mers redactorul influentei publicaţii iraniene Keyhan, Hossein Shariatmadari, tovarăş de idei al liderului spiritual al ţării, ayatollahul Ali Khamenei. 'Republica Islamică Iran are dreptul să ceară restituirea provinciei care i-a fost luată. Populaţia Bahreinului se consideră iranieni şi vor să revină în componenţa Iranului', a declarat Shariatmadari.

Până în secolul al XIX-lea, insula Bahrein se afla în componenţa Imperiului Persan, după care a fost cucerită de Marea Britanie. Din 1971 Bahrein este stat independent, precizează Kommesant.

Manama a reacţionat ferm la declaraţiile Teheranului. 'Acesta este un amestec în treburile interne ale statului nostru şi constituie o ameninţare nu doar pentru Bahrein, ci şi pentru toate statele regiunii', şi-a exprimat indignarea ministrul de externe al regatului, Khalid bin Ahmed Al Khalifa.

Experţi din ţările Golfului Persic îşi amintesc că în 1990, atunci când pregătea anexarea ideologică a Kuweitului, preşedintele Irakului, Saddam Hussein, declara, la fel cum fac propagandiştii iranieni de astăzi, despre necesitatea reîntregirii unităţii ţării, dezbinată de colonizatori occidentali.

De data aceasta, este puţin probabil ca lucrurile să ajungă la o intervenţie directă a armatei iraniene în Bahrein, deoarece Teheranul va trebui să ţină cont de factorul american. Cu toate acestea, amplificarea de către Iran a activităţii de sabotare, înarmarea şi finanţarea grupărilor de opoziţie şiite din Bahrein şi Arabia Saudită sunt considerate de analişti un scenariu destul de realist.