Iohannis a promulgat legea care amputează prerogativele ANI

Preşedintele Iohannis a promulgat, vineri, legea care prevede că primarii şi preşedinţii CJ pot fi reprezentanţi în AGA ale asociaţiilor de utilităţi publice.

Iniţiată de şase deputaţi PSD, legea stipulează că primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene primesc dreptul de a face parte din adunările generale ale companiilor de utilităţi de la nivel local, fără a mai există pericolul incompatibilităţii. Propunerea legislativă a fost votată în 2014 Parlament, trimisă spre promulgare, şi retransmisă de preşedintele de la vremea respectivă, Traian Băsescu, înapoi în Parlament, spre reexaminare. În octombrie, legea a trecut de Senat fără a se ţine cont de observaţiile fostului preşedinte.

În mai 2015, legea a reintrat pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor fiind adoptată cu 227 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 88 de abţineri.

Adoptarea legii a stârnit un uriaş scandal, având în vedere că în baza noului act normativ primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene primesc dreptul să facă parte din Consiliile de administraţie al companiilor de utilităţi publice, lucru interzis de legea 161/2003. Practic, legea a introdus un nou regim al incompatibilităţilor, amputând prerogativele Agenţiei Naţionale de Integritate.

În consecinţă, Iohannis care, cu puţin timp înainte susţinuse că este nevoie de clarificarea regimului incompatibilităţilor, a făcut o sesizare la Curtea Constituţională în luna mai a.c.

"Am serioase dubii în ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituţională şi voi solicita verificarea constituţionalităţii acestui act normativ. În esenţă, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităţilor şi am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilităţile trebuie să fie clarificate după o discuţie publică şi formulate în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă uşor care sunt principiile care stau la bază şi care sunt incompatibilităţile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilităţi", declara la momentul respectiv Iohannis.

Şeful statului a atacat şi modul în care a fost adoptată legea, afirmând că Senatul trebuia să fie forul decizional, în timp ce legea a trecut prin Camera Deputaţilor ca for decizional. Curtea Constituţională a admis doar sesizările privind nerespectarea principiului bicameralităţii aşadar proiectul a revenit în Parlament, unde a fost rediscutat de Camera Deputaţilor şi, ulterior, de Senat, în calitate de for decizional.