INTERVIU - Wilfried Martens: România are nevoie de reorganizare administrativă

România are nevoie de reorganizare administrativă, iar acest lucru va ajuta procesul de absorbţie a fondurilor europene, a spus Wilfried Martens, într-un interviu acordat Realitatea tv.

Prezentăm mai jos interviul integral cu liderul PPE.

Probabil ştiţi că a avut loc o recentă schimbare de putere în România, iar coaliţia de guvernare îl ameninţă pe preşedintele statului cu suspendarea. Care este părerea dumneavoastră despre această situaţie?

Cred că situaţia este foarte clară în România. Există un articol în Constituţie care spune că preşedintele reprezintă România şi aveţi de asemenea şi cutuma: de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene, de la începutul lui ianuarie 2007, preşedintele statului întotdeauna a reprezentat România la întâlnirile Consiliului European, care este o întâlnire a şefilor de stat şi de Guvern din Uniunea Europeană. Aşa că nu doar că aveţi un text foarte clar în Constituţie, dar aveţi fără îndoială şi ceea ce specialiştii numesc o cutumă constituţională. Situaţia este comparabilă cu cea a Franţei şi cu a celorlalte ţări în care preşedintele reprezintă ţara sa în Consiliul European.

Credeţi că este posibilă suspendarea preşedintelui României în viitorul apropiat?

Există posibilitatea, în legile României şi în Constituţie, de suspendare a preşedintelui ţării. Este o situaţie excepţională pentru mine. Cred că România este singura ţară din Uniunea Europeană unde acest lucru este posibil. Dar la referendumul de suspendare românii au decis cu o majoritate de 75% ca preşedintele să rămână în funcţie. Este un handicap, dar nu este decisiv, pentru că oamenii vor decide în acest caz, dar aveţi reguli foarte clare în Constituţie şi aveţi practici foarte clare de când aţi devenit membru al Uniunii Europene.

Are PDL puterea să câştige alegerile din noiembrie?

PDL se va confrunta, ca toate Guvernele (de dreapta, n.red.) de doi ani încoace, în a convinge populaţia de necesitatea măsurilor care trebuie luate. Nu este uşor, este extrem de dificil să convingi populaţia de necesitatea acestor măsuri.

Criza economică a determinat şi o criză politică pentru partidele europene de dreapta?

Asta este un fenomen nou. În lungul timp în care m-am devotat Uniunii Europene, prima oară prin înfiinţarea PPE în anii 70’ şi în timpul celor 12 ani ca premier al Belgiei, am avut un suport entuziast în Europa şi partidele eurosceptice, critice la adresa Uniunii Europene, nu au avut susţinere din partea populaţiei. Acum lucrurile stau altfel. Ne confruntăm, în aproape toate statele membre ale Uniunii, cu partide populiste, de extremă dreaptă, care neagă scopurile fundamentale ale Uniunii Europene, anume nevoia de a încerca să ajungem la reconciliere, la pace şi să construim viitorul împreună, într-o lume în globalizare care aduce provocări majore pentru cetăţenii europeni. Ei (euroscepticii, n.red.) neagă acest lucru. Însă, în Parlamentul European, încă există o largă majoritate, la fel şi în Guverne, în favoarea progresului şi a acceptării reformelor care să ducă la o Uniune Europeană politică care să fie în stare să vină cu o soluţie pentru criza financiară.

Ce soluţie?

Soluţia nu este o creştere economică artificială. Tipărirea banilor nu este o soluţie. Soluţia propusă de partidele de centru-dreapta, susţinute de PPE, este una care face referire la o creştere economică sustenabilă, bazată pe trei elemente fundamentale. Trebuie să acceptăm stabilitatea fiscală şi disciplina fiscală, economia bazată pe datorie nu are niciun viitor, am observat asta în Grecia şi în alte ţări. A doua condiţie este relansarea competitivităţii şi susţinerea ideilor inovatoare, reforma în piaţa muncii, iar a treia condiţie este crearea de locuri de muncă. Aceste trei lucruri, împreună, duc la o creştere economică sustenabilă şi Consiliul European trebuie să definitiveze până la finele lui iunie un plan concret, un obiectiv, pentru a readuce speranţă şi perspective noi oamenilor şi să îi apere în termeni concreţi.

Are nevoie Europa de mai multă austeritate?

Avem nevoie de o austeritate convenită între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. De exemplu, în cazul Greciei există un memorandum agreat de Guvernul Greciei, Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială şi trebuie să lucreze împreună să implementeze acest memorandum cu o condiţie, ca Uniunea Europeană şi FMI să fie gata pentr solidaritate şi să ajute Grecia. Uniunea Europeană a acceptat până acum să intervină cu 250 de miliarde de euro pentru Grecia cu o condiţie, să realizeze reformele la care s-a angajat în memorandum.

Cum apreciaţi drumul României către creşterea economică?

Cred că Guvernul precedent, cu Emil Boc ca prim-ministru, a luat măsuri foarte curajoase, deloc populare, dar necesare. Pe termen lung, Guvernul Boc a acţionat nu doar cu responsabilitate, dar a avut şi politicile corecte, de care ţara voastră a avut nevoie. Sunt convins că pe termen lung, istoria va confirma că a luat măsurile corecte.

România ar putea să piardă milioane de euro, fonduri europene, din cauza unor fraude descoperite la audite. Cum putem evita aceste pierderi?

Printr-un management bun. Este de asemenea şi o problemă a organizării administrative a României. Aveţi judeţe. A fost una dintre ambiţiile premierului Boc de a crea ceea ce noi numim în Europa regiuni, mult mai capabile şi apte pentru un management bun şi un control al fondurilor. Este una dintre reformele de care aveţi nevoie în ţara voastră. Dar, în orice caz, autorităţile trebuie să intervină şi să controleze felul cum sunt utilizate aceste fonduri europene.

Care e cel mai influent politician român?

Azi?

Da, azi.

Permiteţi-mi să mă refer la perioada de după 1989. Am avut, pe parcursul unei lungi perioade de întâlniri şi activitate comună, două experienţe majore. Prima a fost după 89’ cu dl Coposu. A fost un erou. A doua experienţă a fost demersul preşedintelui Băsescu de a cere ca partidul său să fie membru al PPE şi asta a fost o decizie majoră pentru el, pentru partidul său, dar şi pentru noi, am avut din nou un nou lider credibil în România care să lucreze cu noi şi mai sunt măsurile curajoase pe care premierul Boc le-a urmat, de a respecta negocierile cu FMI.