Întâlnirea miniştrilor “Formatului Normandia” la Berlin n-a produs un rezultat palpabil

Miniştrii de externe din Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa au cerut retragerea unui număr suplimentar de arme de calibru mare de pe ambele linii ale frontului din Ucraina, în mijlocul unor recente ciocniri violente între forţele guvernamentale şi rebelii pro-ruşi, conform Wall Street Journal. În ciuda eforturilor depuse, întâlnirea nu a produs niciun progres vizibil.

După o întâlnire de aproximativ 4 ore desfăşurată luni seara la Berlin, miniştrii din “Formatul Normandia” au emis o declaraţie în care au avertizat că situaţia “rămâne tensionată datorită numeroaselor încălcări ale acordului de încetare a focului”. Declaraţia lor face apel la retragerea unui număr suplimentar de tancuri şi arme de calibru mare de către ambele tabere, adăugând că este necesară o monitorizare mai riguroasă a acordului de pace de către observatorii internaţionali.

Urmărind să lanseze un proces politic necesar creării unei păci mai durabile, diplomaţii au făcut apel la un dialog mai oficial între reprezentanţii separatiştilor, guvernul de la Kiev şi oficialii internaţionali asupra unor subiecte dificile precum securitate şi ajutoare umanitare.

Dar ţinând cont de noile incidente fatale din estul ucrainean separatist, diplomaţii europeni au părut să se concentreze mai mult pe această evoluţie a situaţiei după câteva săptămâni de calm relativ.

“Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la luptele care au avut loc în acest weekend, în special cu implicarea armelor grele în apropiere de Şirokin şi aeroportul din Doneţk. Facem apel la toate părţile să înceteze luptele”, a susţinut declaraţia.

Rezultatele întâlnirii de la Berlin vor fi discutate pe larg în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de afaceri externe ai G7 ce se desfăşoară marţi şi miercuri la Lübeck, în nordul Germaniei.

Îngrijorările miniştrilor din Formatul Normandia sunt justificate, în condiţiile în care a fost raportată moartea a 6 soldaţi ucraineni şi rănirea a încă 12 soldaţi în ultimele 24 de ore în estul Ucrainei, conform declaraţiei făcute de purtătorul de cuvânt al Consiliului Ucrainean pentru Securitatea şi Apărarea Naţională, Andrei Lisenko, care a adăugat că forţele rebele au folosit tiruri de mortier, tancuri şi lansatoare automate de grenade pentru a ataca câteva poziţii ale trupelor guvernamentale lângă Peski, Avdeievka şi Opîtnoe.

“Situaţia în zona operaţiunii antiteroriste este instabilă. Provocările armate ale inamicului continuă practic pe întreaga linie a frontului”, a adăugat Lisenko.

De cealaltă parte, liderii paramilitarilor pro-ruşi din Doneţk au susţinut că armata ucraineană a încălcat acordul de pace de aproximativ 60 de ori în ultimele 24 de ore, conform agenţiei de presă EFE.

“Poziţiile noastre au fost atacate cu tot felul de arme. Pierderile suferite: un mort şi cinci răniţi”, conform unui comunicat al rebelilor din Doneţk preluat de agenţia de presă DAN.

Săptămâna trecută, liderul separatist pro-rus Alexandr Zaharcenko a acuzat guvernul de la Kiev de ignorarea totală a termenilor acordului de pace încheiat la Minsk şi a avertizat în cadrul unui interviu la AFP că luptele s-ar putea relua.

Zaharcenko, care conduce autoproclamata Republică Populară Doneţk (RPD), a sugerat că regiunea rebelă ar putea relansa ostilităţile pentru a mări controlul asupra mai multor oraşe pierdute în favoarea trupelor guvernamentale – făcând referire, în special, la oraşele Mariupol şi Slaviansk.

“Problema este că trebuie să recuperăm teritoriile ce au fost ocupate temporar, preferabil pe cale paşnică”, a declarat miercuri liderul separatist într-un interviu cu AFP, adăugând că el consideră că acordul de la Minsk prevede întoarcerea lor automată la RPD.

“Neînţelegerea fundamentală pe care o avem cu conducerea de la Kiev este aceea că noi considerăm că trebuie să aibă loc o reformă constituţională în Ucraina pe baza căreia ne vom recupera teritoriile temporar ocupate”, a mai susţinut Zaharcenko.

“După aceea, vom avea autonomie şi vom menţine legături cu Ucraina după cum vom crede de cuviinţă. Înţeleg că autorităţile din Kiev interpretează aceste acorduri într-o modalitate total diferită de a noastră.”

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.