Lider separatist ucrainean avertizează în privinţa relansării războiului

Liderul separatist pro-rus Alexandr Zaharcenko a acuzat guvernul de la Kiev de ignorarea totală a termenilor acordului de pace încheiat la Minsk şi a avertizat în cadrul unui interviu la AFP că luptele s-ar putea relua.

Avertismentul a fost făcut într-un moment în care observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au raportat o creştere a numărului de încălcări a acordului de încetare a focului în regiunea Doneţk, unde forţele lui Zaharcenko deţin controlul, susţine site-ul EurActiv.

Observatorii OSCE au declarat că au avut loc atacuri cu mortiere, tancuri şi artilerie grea, indicând chiar şi prezenţa lansatoarelor de rachete multiple Grad, de 122 de mm, care ar fi trebuit să fie retrase de pe linia frontului în conformitate cu acordul de pace semnat la Minsk în luna februarie.

Zaharcenko, care conduce autoproclamata Republică Populară Doneţk (RPD), a sugerat că regiunea rebelă ar putea relansa ostilităţile pentru a mări controlul asupra mai multor oraşe pierdute în favoarea trupelor guvernamentale – făcând referire, în special, la oraşele Mariupol şi Slaviansk.

“Problema este că trebuie să recuperăm teritoriile ce au fost ocupate temporar, preferabil pe cale paşnică”, a declarat miercuri liderul separatist într-un interviu cu AFP, adăugând că el consideră că acordul de la Minsk prevede întoarcerea lor automată la RPD.

“Neînţelegerea fundamentală pe care o avem cu conducerea de la Kiev este aceea că noi considerăm că trebuie să aibă loc o reformă constituţională în Ucraina pe baza căreia ne vom recupera teritoriile temporar ocupate”, a mai susţinut Zaharcenko.

“După aceea, vom avea autonomie şi vom menţine legături cu Ucraina după cum vom crede de cuviinţă. Înţeleg că autorităţile din Kiev interpretează aceste acorduri într-o modalitate total diferită de a noastră.”

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.