Instinctul unui câine orb îi salvează viaţa îngrijitorului său: "A tras ferm de lesă şi m-a îndepărtat de pericol" [video]

Ziua a început ca oricare alta. Voluntarul Dan Fishbein a pus în lesă un câine adorabil, pe nume Moogan, pentru o plimbare liniştită de-a lungul potecilor nisipoase de la Best Friends Animal Sanctuary. Mici particule de praf zburau de-a lungul potecii şi florile galbene se legănau în vânt în timp ce Dan evita orice fel de crengi ascuţite sau beţe de care Moogan ar fi putut să se lovească din greşeală.

"Întotdeauna mă concentrez asupra locului unde se află capul lui, pentru că are tendinţa să se lovească de lucruri şi nu vreau să se rănească", spune Dan. Moogan este orb, dar asta nu îl împiedică să miroasă florile şi să se bucure de viaţă - sau să îl alerteze pe Dan cu privire la un şarpe cu clopoţei camuflat, încolăcit pe poteca din faţa lor.

A ajuns la adăpost ca adult, cu o personalitate unică: jucăuş, săltăreţ şi mereu dornic să alerge şi să fie activ. La început, îi plăcea să stea în aer liber, să cunoască oameni noi şi să joace jocuri nesfârşite de tractare cu cei mai buni prieteni ai săi. Dar, dintr-o dată, s-a întâmplat ceva inexplicabil. Moogan a început să îşi piardă vederea.

A fost supus unor teste. Un examen veterinar a arătat că avea o boală degenerativă a ochilor. Era un mister. Nu exista nicio cauză evidentă, cum ar fi rănirea sau boala, pentru apariţia bruscă a acestei boli. Nici nu exista un tratament sau un leac care să promită măcar o uşoară ameliorare.

Medicii veterinari au prescris medicamente pentru ochi pentru a încetini degenerarea, dar nu puteau face mare lucru. Vederea lui Moogan s-a diminuat treptat până când a ajuns să vadă doar forme întunecate. Bineînţeles, acest lucru a fost un pic înspăimântător pentru câinele jucăuş, dar, în timp, s-a adaptat la noua sa normalitate şi şi-a păstrat intact spiritul amuzant.

"Acum este practic complet orb, dar se deplasează destul de confortabil, având în vedere circumstanţele. Moogan este un câine foarte iubitor, blând şi jucăuş. Îşi iubeşte jucăriile şi uneori chiar le aruncă în aer. De fapt, se pare că acest câine orb este cunoscut la adăpost ca fiind un excelent decorator de interior. El schimbă adesea aspectul camerei sale, folosindu-şi abilităţile de designer pentru a-şi aranja jucăriile şi păturile într-un stil care ar putea fi descris doar ca "ruff-stic".

Moogan face parte din adăpostul Best Friends Animals de mai mulţi ani. Situat în Utah, Best Friends Animal este unul dintre cele mai mari adăposturi din Statele Unite şi găzduieşte în prezent 1.600 de câini, pisici, păsări, iepuri, cai, porci şi alte animale. Moogan duce o viaţă plină de dragoste, jucării şi dulciuri venite din partea îngrijitorilor şi voluntarilor săi preferaţi. Printre aceştia se numără Dan, care îl cunoaşte pe Moogan de mulţi dintre aceşti ani. Ei au dezvoltat o legătură puternică în tot acest timp şi sunt prieteni apropiaţi.

Recent, legătura lor a devenit şi mai puternică atunci când au ieşit împreună la o plimbare, iar Moogan i-a atras atenţia lui Dan asupra unui şarpe cu clopoţei pe care bărbatul nu îl văzuse.

"Ne plimbam şi Moogan s-a întors brusc spre dreapta trăgând ferm de lesă. M-am uitat în jos la piciorul drept şi acolo era un şarpe cu clopoţei gata să se apere. L-am îndepărtat cu grijă şi i-am mulţumit, pentru ca aş fi putut cu uşurinţă să calc acel şarpe. M-am simţit norocos şi un pic surprins", se minunează Dan. "Plimb o mulţime de câini în timpul zilei - cine s-ar fi gândit că Moogan, câinele orb, va fi cel care mă va salva de un şarpe cu clopoţei. A primit dulciuri în plus în acea zi”.

În prezent, Moogan primeşte o mulţime de mângâieri şi atenţie. "Este un câine bătrân, cu handicap, şi este foarte dulce", spune Dan. "Se entuziasmează când persoanele îl vizitează şi este foarte uşor să ajungi să îl cunoşti şi să te ataşezi de el".

Deşi Moogan nu se mai joacă cu jucăriile la fel de mult ca pe vremuri, el încă mai scotoceşte prin pături pentru a-şi găsi mingea preferată şi îşi păstrează intacte abilităţile de designer interior.

Astăzi, este fericit să se plimbe pe potecile adăpostului cu îngrijitorii şi voluntarii săi preferaţi, bucurându-se de mirosul florilor.