INS face lumină în controversele legate de numărul de votanţi: Lista corectă cuprinde şi românii din străinătate

Printr-un comunicat făcut public miercuri, Institutul Naţional de Statistică rezolvă controversele legate de numărul de votanţi de pe listele electorale, explicând că lista corectă este cea care cuprinde şi românii din străinătate.

"În conformitate cu Constituţia României şi a legilor electorale în vigoare, Guvernul trebuie să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetăţenilor români în vârstă de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv şi cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale. Punerea în practică a acestei obligaţii se realizează prin înscrierea cetăţenilor români cu drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris în actele de identitate, indiferent dacă la data desfăşurării scrutinului electoral persoanele respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul naţional", se precizează în comunicatul INS.

Precizările INS survin pe fondul controverselor privind validarea referendumului pentru demiterea preşedintelui.

Astfel, în ultimele zile, mai mulţi reprezentanţi ai USL au susţinut că numărul real al românilor cu drept de vot este mai mic decât cel de pe listele electorale, deci prezenţa la vot ar fi fost de peste 50%, iar preşedintele suspendat ar trebui demis.

Proteste post-referendum

Reprezentanţii USL le-au cerut marţi magistraţilor de la Curtea Constituţională să ţină cont de datele de la recensământ atunci când vor lua o decizie privind validarea referendumului de pe 29 iulie.

Astfel, USL a solicitat să se aibă în vedere un cvorum care armonizează datele de la Institutul Naţional de Statistică şi cele de la MAI, apreciind că o hotărâre a CC bazată pe un cvorum excesiv, respectiv pe "România ipotetică", şi nu pe "România reală", va adânci criza politică.

"Curtea Constituţională trebuie să-şi dea decizia cu referire la cvorumul indicat de lege în condiţiile în care acest cvorum trebuie să armonizeze datele INS, datele pe care le deţine MAI privind persoanele care şi-au pierdut temporar dreptul de vot din cauza buletinelor care nu au fost reînnointe, care trebuie pus de acord cu deciziile instanţelor judecătoreşti privind pierderea capacităţii de vot pentru diferite categorii, fie care au pierdut dreptul de a vota în urma sentinţelor judecătoreşti, fie persoane care nu au capacitatea acestui exerciţiu de voinţă", a declarat, marţi, vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian.

El a spus că trebuie armonizate toate informaţiile, pe motiv că "Orice decizie dată în baza unei Românii ipotetice, statistice, care nu e în concordanţă cu România reală, ar putea duce la o concluzie riscantă pentru societatea românească, în care România reală să nu se simtă reprezentată prin datele care întemeiază această decizie".

"Cum procedăm în continuare, există o singură posibilitate foarte clară: ce va decide CCR va fi respectat, aplicat de Guvern. Ce va decide nu ştiu să vă spun. Ce pot să vă spun: înainte de a se lua decizia CCR, fiecare dintre părţi - preşedintele suspendat şi Parlamentul- îşi va spune punctul e vedere. Parlamentul va spune: CCR a stabilit un barem extrem de înalt, care nu mai există în Europa, în realitate a existat boicot, nu suntem 18 milioane de cetăţeni", spunea anterior Victor Ponta.

Conform datelor MAI, anunţate de ministrul Ioan Rus ca bază de referinţă pentru referendum, pe listele electorale din ţară există aproape 18,3 milioane de români.

Fără să mai punem la socoteală şi alte zone în care există compatrioţi, obţinem - doar cu cei plecaţi prin Europa - un total al românilor cu drept de vot cu mult mai mare decât cel luat ca punct de referinţă la referendumul din 2012

Câţi români sunt "afară"?

Nu ştie încă oficial, cu exactitate, câţi români se află în străinătate. Poate, cu timpul, tot INS va anunţa care este numărul celor plecaţi din ţară după 1981.

Însă, conform mai multor statistici, în SUA şi Canada se află aproximativ o jumătate de milion de români.

De asemenea, conform datelor Eurostat, 3 milioane de români lucrează în UE.

Totodată, conform datelor preliminare de la cel mai recent recensământ, cel din 2011, numărul acestora ar fi de 2,3 miioane.

Diferenţa de 700.000 provine din faptul că, la recensământ, au fost consideraţi români plecaţi la muncă doar cei care au lipsit cel puţin 12 luni din ţară, persoane pe care Eurostat le-a inclus în datele sale.

Mai mult, Wikipedia relevă că există 8 milioane de români plecaţi din ţara lor.

Astfel, fără să mai punem la socoteală şi alte zone în care există compatrioţi, obţinem - doar cu cei plecaţi prin Europa - un total al românilor cu drept de vot mai mare decât cel luat ca punct de referinţă la referendumul din 2012.