Îngheţata din comerţ, un cocktail de uleiuri vegetale cu chimicale din belşug

Un studiu publicat recent de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC) relevă că îngheţata produsă industrial, cu alte cuvinte, delicioasa îngheţată pe care o cumpărăm din comerţ, a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, un produs dezechilibrat din punct de vedere nutriţional prin conţinutul ridicat de acizi graşi saturaţi şi zahăr adăugat, relatează stiripesurse.ro

Pentru realizarea studiului privind calitatea îngheţatei industriale, APC a achiziţionat 55 de sortimente de îngheţată, cu diferite arome şi ingrediente, de la clasica îngheţată de vanilie până la sortimente exotice, cu nucă de cocos sau aromă de crème brûlée.

Studiul, efectuat de o echipă de experţi din cadrul APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu, a avut în vedere evaluarea nivelului de informare al consumatorului de îngheţată industrială prin intermediul etichetei, identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora, identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate şi prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătăţii consumatorului de îngheţată industrială şi, finalmente, prezentarea unor sugestii de consum.

Concluzia studiului este că "îngheţata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat şi chimicale din belşug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutriţional prin conţinutul ridicat de acizi graşi saturaţi şi zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii şi persoane cu afecţiuni cardiovasculare, diabet şi boli metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulţi, în cantităţi mici, de 40 - 60 de grame", avertizează preşedintele APC România, conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Cocktail de chimicale

În cele 55 de sortimente de îngheţată au fost identificaţi 23 de aditivi alimentari. Dintre aceştia, următorii aditivi sunt suspecţi de apariţia unor probleme de sănătate, astfel:

• E 150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

• E 150d – caramel sulfit de amoniu. Poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.

• E 162 – betanină, colorant natural obţinut din sfeclă roşie. Nu se cunosc efecte adverse. Poate conţine cantităţi mari de nitraţi şi astfel produsele ce îl conţin trebuie evitate de copii.

• E 171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E 171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar şi la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări şi la nivelul splinei şi rinichilor, dar şi sistemul imunitar a suferit modificări (negative) în urma administrării de E 171. Dioxidul de titan sau E 171 a fost clasificat de Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.

• E 202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic şi mutagen pentru celulele sângelui uman.

• E 296 – acid malic, potenţiator de aromă. Concentraţiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipseşte capacitatea de a metaboliza cantităţi mari de acid malic.

• E 322 – lecitine, emulgatori. În general, este sigur. Totuşi, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariţia aterosclerozei şi a infarctului.

• E 330 – acidul citric, agent de reglare a acidităţii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

• E 401 – alginat de sodiu, stabilizator. Este extras din algele brune. Nu se cunosc efecte adverse.

• E 407 – caragenan, agent de îngroşare. Unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer şi cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauţie.

• E 410 – gumă de carruba, agent de îngroşare. Poate provoca scăderea eficienţei anumitor substanţe (enzime) care ajută digestia.

• E 412 – gumă de guar, agent de îngroşare. Poate provoca alergii.

• E 414 – gumă de acacia (arabică), emulgator. Poate provoca alergii şi se comportă ca o substanţă de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.

• E 417 – gumă tara, stabilizator. Poate provoca alergii.

• E 440 – pectină, agent de îngroşare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.

• E 442 – fosfatide de amoniu, emulgator. Nu se cunosc reacţii adverse.

• E 460 – gumă de celuloză, emulgator. Celuloza este insolubilă, dar poate fi fermentată în intestinul gros. Concentraţiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipaţia şi diareea.

• E476 – poliricinoleat de poliglicerină, emulgator. Nu sunt cunoscute efecte adverse.

Pe lângă faptul că este plină de chimicale, îngheţata mai are şi un conţinut extrem de ridicat de grăsimi, mai relevă studiul. Astfel, în privinţa principalilor nutrienţi, pe baza declaraţiei nutriţionale, s-a constat că îngheţatele analizate prezintă valori mari de: grăsimi (în unele cazuri până la 26 grame din 100 grame produs), acizi graşi saturaţi (la unele ajung până la 19 grame din 100 grame produs, deşi American Heart Association recomandă numai 16 grame de acizi graşi saturaţi pe zi şi numai 11-13 grame pe zi la persoanele cu colesterol ridicat), carbohidraţii (ating nivelul de 48 grame din 100 grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 33 grame din 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conţin 100 ml de băutură răcoritoare pe baza de cola).

În concluzie, îngheţata industrială fiind un produs cu indice glicemic ridicat, nu trebuie consumată de către persoanele obeze, supraponderale, cu intoleranţe alimentare, diabet şi boli cardiovasculare.

Studiul APC România pe tema îngheţatei, poate fi citit aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.