Înalta Curte a aruncat în aer sute de dosare. "O nouă decizie ticăloasă. Vor fi anulate toate probele strânse de DGA"
Înalta Curte a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia în legătură cu poliţiştii judiciari din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), potrivit PressHub. Astfel, actele făcute de poliţiştii DGA din multe dosare de corupţie vor fi declarate nule de judecători.
Publicaţia vorbeşte despre "sute de dosare" care vor fi dinamitate.
La rândul său, Ionel Stoica, de profesie jurnalist specializat pe justiţie, a catalogat drept "ticăloasă" această decizie şi a venit cu o analiză succintă a implicaţiilor:
"Înalta Curte a dat astăzi o nouă decizie ticăloasă, într-un recurs în interesul legii, prin care zeci de dosare vor fi închise. Judecătorii au decis că ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) au competenţe doar în anchetarea cazurilor de corupţie săvârşite de personalul Ministerului Afacerilor Interne. Decizia este obligatorie.
Ştiu mulţi procurori care lucrau cu ofiţerii DGA şi în alte cazuri de corupţie — demnitari, funcţionari publici, medici, profesori etc.
Ofiţerii anticorupţie au fost folosiţi frecvent de parchetele de pe lângă tribunale şi de DNA, mai ales după ce Curtea Constituţională a exclus serviciile secrete (SRI şi DIPI erau cele mai importante) din anchetele penale, iar Direcţia de Operaţiuni Speciale din Poliţia Română se profesionaliza rapid.
În perioada următoare vor fi anulate toate probele strânse de DGA — filaje, interceptări, expertize, procese-verbale, declaraţii de martori/suspecţi etc. Avocaţii vor susţine că aceste probe au fost obţinute cu încălcarea competenţei materiale a organului de cercetare penală şi vor invoca excepţia nulităţii absolute. Consecinţa: zeci de dosare de corupţie vor fi golite de probe şi vom asista la un nou val de achitări.
Pe de altă parte, vor fi anulate şi probele în dosarele în care erau cercetaţi angajaţi din Ministerul Afacerilor Interne pentru fapte care nu sunt de corupţie — cum ar fi accesul fără drept la un sistem informatic (infracţiune frecventă în rândul poliţiştilor sau jandarmilor), sau înşelăciunea.
Practic, timp de 20 de ani, o lege (Ordonanţa de Urgenţă nr. 120 din 1 septembrie 2005 privind operaţionalizarea Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne) a fost considerată bună, iar brusc nu mai este.
Scriu asta pentru că, în ultima perioadă, Înalta Curte — prin deciziile date în recursuri în interesul legii sau în dezlegări de drept — a pronunţat mai multe hotărâri dubioase: în primul rând cele privind prescripţia răspunderii penale, alături de CCR şi împotriva Curţii de Justiţie a Uniunii Europene; apoi cea privind mita — termenul de prescripţie curge de la data pretinderii, nu de la data primirii efective, pe baza căreia a scăpat fostul primar Marian Vanghelie; sau decizia privind infracţiunea de camătă — confiscarea specială se aplică doar asupra dobânzii obţinute prin fapta penală, nu şi asupra sumei împrumutate.
Este o nouă lovitură direct dată luptei anticorupţie. Practic, se slăbeşte sistematic capacitatea statului de a investiga şi sancţiona faptele de corupţie, în timp ce instituţii-cheie din justiţie — Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională — ajung să favorizeze, prin deciziile lor, nu cetăţenii cinstiţi, ci infractorii. Mesajul transmis societăţii este unul periculos: legea e relativă, iar anticorupţia este opţională."
