În ciuda protestelor, Chevron a demarat astăzi operaţiunile de foraj la Pungeşti

Experimentul Pungeşti (stopfracturare.ro)
Andrei Pricopie
06.05.2014

După cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajare a platformei pe care este amplasată sonda, compania americană Chevron a început forajul de explorare a gazelor de şist în comuna vasluiană Pungeşti, în ciuda nemulţumirii localnicilor şi activiştilor pentru mediu. Chevron a afirmat că lucrările se desfăşoară "într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător", scrie ziaruldeiaşi.ro

Reamintim că în Pungeşti a existat şi există o opoziţie puternică împotriva exploatării gazelor de şist, asociată cu poluarea apelor, a aerului şi cu distrugerea pământurilor pe care pungeştenii le muncesc pentru a-şi obţine traiul de zi cu zi. Fracturarea hidraulică presupune injectarea unor cantităţi impresionate de apă în sol, apă "îmbogăţită" cu varii substanţe considerate extrem de toxice pentru mediul înconjurător şi pentru om.

Ştirile despre determinarea sătenilor care au încercat să oprească intrarea utilajelor Chevron în comună, formând un lanţ uman cu trupurile lor, au făcut înconjurul lumii.

Lucrările de explorare a gazelor de şist sunt realizate de compania americană în extravilanul comunei Pungeşti, la 650 de metri de satul Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti, aceasta fiind prima zonă din ţara noastră unde Chevron a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

"Chevron confirmă începerea activităţilor de foraj la sonda de explorare din apropierea satului Siliştea, comuna Pungeşti, lucrări care au demarat după finalizarea tuturor verificărilor de siguranţă şi performanţă. Sonda va fora continuu până când va ajunge la adâncimea dorită, de aproximativ 4.000 de metri. Se vor face diverse măsurători şi vor fi luate probe de roci pentru a determina dacă gazul natural este prezent, precum şi modul în care acesta poate fi produs", reiese dintr-un comunicat transmis de Chevron.

Compania susţine că activităţile de foraj se vor desfăşura "în siguranţă faţă de mediul înconjurător, fiind protejate inclusiv apele subterane".

"Prioritatea noastră este ca aceste activităţi de foraj să se desfăşoare într-un mod sigur şi responsabil faţă de mediul înconjurător, în conformitate cu acordurile de mediu pe baza cărora operăm. Instalaţiile Chevron sunt proiectate pentru a proteja apele subterane pe toată durata de viaţă a sondelor, având un design robust şi fiind continuu testate pentru verificarea integrităţii. Puţurile de foraj Chevron au mai multe straturi de oţel şi ciment, care creează o barieră ce protejează apele subterane, prin păstrarea fluidelor şi hidrocarburilor în gaura de sondă", au precizat reprezentanţii Chevron.

Chevron susţine că pe toată durata lucrărilor de foraj şi după finalizarea acestora vor fi prelevate probe de apă din cele patru puţuri de monitorizare existente în interiorul platformei pe care este amplasată sonda.

"O condiţie a sistemului Chevron de gestionare a apelor presupune construirea unor puţuri pentru monitorizare în cadrul platformei sale. Chevron va colecta mostre din aceste puţuri pentru a monitoriza calitatea apei înainte, în timpul şi după finalizarea operaţiunilor de foraj. Rezultatele acestor teste vor fi puse la dispoziţia autorităţilor din domeniu", au adăugat reprezentanţii companiei.

Suprafaţa totală pe care se va întinde platforma de extracţie este de 20.298 de metri, în timp ce consumul de apă folosită în procesul de foraj este de circa 35.000 litri pe zi, necesarul de apă fiind asigurat din surse externe, şi nu din pânza freatică, potrivit unui contract semnat cu o firmă autorizată.

Riscurile fracturării hidraulice

Statistici de ultimă oră ale autorităţilor privind protecţia mediului din 4 state din SUA au confirmat faptul că apa a fost poluată din cauza fracturării hidraulice. Peste 110 cazuri de contaminare a apei datorită extragerii gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice au fost confirmate în 3 din statele analizate. De menţionat este faptul că, datorită vidului legislativ din SUA, persoanelor afectate le este foarte greu să dovedească în mod legal legătura dintre fracturarea hidraulică şi contaminarea apei. Cu toate acestea, în ciuda afirmaţiilor industriei, care susţine că nu există niciun caz dovedit de contaminare a apei datorită gazelor de şist, statisticile oficiale de ultimă oră indică contrariul.

E suficient un singur puţ de gaze nocive pentru distrugerea ireversibilă a mediului acvifer. Conform propriilor statistici ale industriei, 5% dintre sigiliile de puţuri cedează imediat, această rată crescând foarte mult odată cu vechimea puţului. Multe studii recente demonstrează impactul nociv cauzat de fracturarea hidraulică asupra râurilor şi puţurilor din SUA. Iată numai câteva dintre acestea:

- Un studiu al Universităţii Duke a făcut legătura dintre fracturarea hidraulică şi contaminarea pânzei freatice din zonă, coroborând descoperirile unui studiu anterior, care a identificat „dovezi repetate ale contaminării apei potabile cu metan cauzată de extragerea gazelor de şist”;

- Studiul Universităţii din Texas a făcut legătura dintre fracturarea hidraulică şi contaminarea apei potabile cu arsenic;

- Departamentul de Protecţia Mediului din Pennsylvania a înregistrat 161 de cazuri în care apa a fost poluată din cauza fracturării hidraulice în intervalul 2008 şi toamna lui 2012.

- Studiile Universităţii din Colorado au demonstrat că apele subterane au fost contaminate în peste 350 de cazuri din cauza a peste 2.000 de scurgeri de gaze şi petrol de şist în ultimii 5 ani, depistând substanţe chimice ce provoacă dereglări hormonale în apa din apropierea siturilor de foraj, inclusiv în râul Colorado.

Cercetările ştiinţifice demonstrează clar că fracturarea hidraulică este în mod inerent periculoasă pentru apă şi nu poate fi efectuată în condiţii de siguranţă.

Conform raportului ”Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health” al Parlamentului European, o altă problemă ridicată este poluarea atmosferică şi fonică, întrucât maşinăria funcţionează pe bază de motoare cu combustie: fluidele (inclusiv apele uzate) pot emite substanţe nocive în atmosferă, iar camioanele care asigură activităţile de transport frecvente pot emite compuşi organici volatili, alţi poluanţi atmosferici şi zgomot.

Totodată, cu fracturarea hidraulică au fost asociate şi cutremure de pământ provocate de procedeul de fracturare sau de injecţia apelor uzate, precum şi eliberarea de particule radioactive din subsol.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor