"Împreună punem ţara în valoare" - În România se pot face minuni cu turismul rural
alte articole
Turismul rural poate fi o soluţie pentru ca tinerii de la ţară să-şi poată câştiga o pâine în satele lor, făcându-le să prospere, este ideea care a stat la baza evenimentului “Împreună punem ţara în valoare” organizat vineri, în localitatea Comana, de Asociaţia Femeilor şi Familiilor din Mediul Rural (AFFMR).
Organizat în cadrul proiectului „Creşterea competitivităţii zonelor rurale prin valorificarea potenţialului turistic”, finanţat de UE şi susţinut de AFFMR, evenimentul a reunit reprezentanţi ai societăţii civile, mici antreprenori, oameni de publicitate, jurnalişti etc., premisa fiind că satele româneşti pot deveni puncte de atracţie turistice iar tinerii, dacă sunt consiliaţi şi calificaţi corespunzător îşi pot câştiga o pâine acasă, punându-şi în, acelaşi timp, în valoare ţara şi frumuseţile ei.
"Lonely Planet, cea mai importantă publicaţie de turism din lume a pus pe primul loc Transilvania. Putem face lucruri minunate în România, cu turismul rural, însă trebuie să investim însă bani, suflet, energie.
Povestea este simplă. Avem acest proiect are se numeşte „Creşterea competitivităţii zonelor rurale prin valorificarea potenţialului turistic” . Turismul rural se vinde foarte bine şi noi încercăm să ajutăm oamenii să ofere servicii de calitate în serviciul rural prin sisteme de calificare şi recalificare în domeniul turismului. Am calificat peste 500 de persoane în profesia de animator centre de vacanţă, ospătar, bucătar, lucrător pensiune babysitter, cameristă.
Turiştiii vin aici, la ţară, nu doar să mănâce şi să bea, ci să se dea cu tiroliana, să călărească, şi asta am făcut în proiect. Am luat oameni care nu avea o calificare, o profesie şi i-am pus pe piaţa muncii dându-le program de calificare gratuit. Am oferit, de asemenea, consultanţă pentru cei ce vor să facă afaceri în turism", a explicat Cristina Chinole, preşedinte AFFMR.
Proiectul a fost demarat în luna aprilie 2014 şi s-a derulat pe o perioadă de 18 luni, până în luna octombrie 2015, fiind implementat de AFFMR împreună cu partenerii Femxa Formacion, Femxa Consultancy and Training şi Centrade Direct.
Prezent de asemenea la eveniment, omul de afaceri Gelu Palamaru, patron al Casei Comana, complex amplasat în mirifica Deltă a Neajlovului, a explicat cât de important este, pentru a avea succes în turismul rural, să ai oameni calificaţi şi să îţi pese de nevoile clientului. Gelu Palamaru, sau Gelu Leani lui Nicu Călin din Mihai Bravu, aşa cum îl ştiu oamenii din satul său, le-a relatat jurnaliştilor cum şi-a extins, an de an afacerea, în funcţie de dorinţele turiştilor şi cum şi-a instruit personalul.
Îndrăgostit de Delta Neajlovului, de locurile pline de istorie ale Comanei, locuri unde Vlad Ţepeş a ctitorit una din cele două mânăstiri ridicate de-a lungul vieţii sale şi unde românii şi-au vărsat sângele în luptele cu turcii, Palamaru a amenajat pe 20 de hectare, din care 6 ha luciu de apă, un loc unde oamenilor să le fie drag să revină. Afaceristul nu s-a limitat la a le oferi clienţilor mâncare şi cazare ci a construit şi parc de distracţie, piste de biciclete, le oferă plimbări cu barca şi caiacul pe Delta Neajlovului, pescuit, echitaţie, plimbări cu trăsura. Mai nou, Palamaru ar vrea să facă pista de biciclete din Bucureşti la Comana, pentru că cei ce vin pe două roţi să nu mai inhaleze noxe în timp ce merg pe şosea.
"În timp ce unii jucau la ruletă şi jocuri de noroc, eu am investit în noroaie, căci aici erau noroaie. Acest loc a avut în sufletul meu o culoare magică, dvs nu vă puteţi închipui, trebuie să trăiţi aici un sezon întreg să vedeţi cât de frumoase sunt noroaiele acestea, delta, unde creşte frasinul creţ, unde cresc flori unice primăvara după ce începe să se dezgheţe, totul este de o frumuseţe de neimaginat... Şi am zis, Doamne, dacă e aşa de frumos, această frumuseţe neştiută de aici trebuia descoperită, am dat la o parte noroaiele şi am scos la lumină această minune, Comana.", a declarat Gelu Palamaru.
Pentru a putea însă să le ofere turiştilor produse şi servicii care să-i facă să revină, Gelu Leani lui Nicu Călin din Mihai Bravu şi-a dus bucătarii să muncească cot la cot cu angajaţii restaurantului unui hotel de lux din străinătate şi, deşi afacerea sa este una care depinde de soare şi de vreme, nu-şi concediază oamenii peste iarnă. Cu banii strânşi în timpul verii, îşi ţine angajaţii şi peste iarnă, astfel încât să ştie că are personal pe care contează, iar oamenii, la rândul lor, să ştie că au un loc de muncă stabil.
La rândul său, Ion Georgescu, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în domeniul achiziţiilor publice şi creator al Moarei de hârtie de la Comana, a explicat şi el că tradiţiile, meşteşugurile pot fi aduse în actualitate şi pot deveni sursă de venit.
După ce a pus la punct Moara de hârtie, un atelier muzeu unde se face hârtie manual, se tipăreşte ca pe vremea lui Gutenberg şi se se leagă cărţi tot manual, Ion Georgescu a demarat un nou proiect, Satul Meşteşugarilor din Comana.
"Fiind la ţară, mi-am dat seama că nu este destul ceea ce facem (Moara de hârtie n.r.). Meşteşugurile tradiţionale sunt o cale de a revigora ce se întâmplă la sate, căci s-au practicat până de curând; încă există oameni care stiu să ţeasă, să împletească papură şi nuiele, toate satele au avut fierari şi atunci am pornit un proiect "nebunesc", satul meşteşugarilor din Comana. Guvernul Norvegiei a avut "nebunia" să ne finanţeze, din vară am pornit construcţia de la zero. Lucrăm cu lemn de salcâm, zidim cu chirpici, paiantă...", a explicat Ion Georgescu.
"Am zis să facem ceva să păstrăm tradiţia, dar nu să o păstrăm la nivel de muzeu, nu putem obliga oamenii să stea în muzeu ca indienii. Aşadar, am creat un spaţiu în care am reunit fierari, împletitori în papură, am adus moară cu pietre, le-am unit într-un loc şi încercăm să dovedim că din meşteşuguri se poate trăi acum. Nu încercăm să păstrăm meşteşugurile cum erau pe vremuri, ci să luăm din meşteşuguri ce e specific şi util şi să le aducem în contemporanitate şi să arătăm că se poate trăi din ele şi acum. Sper, prin aprilie anul viitor, să lansăm acest sat care va fi un loc vizitabil, locul va fi lângă Moara de hârtie, va fi un spaţiu deschis unde oamenii pot veni să viziteze sau chiar să facă şi ei, vrem să şi educăm oamenii, să păstrăm meşteşugurile, tehnicile vechi.", a concluzionat specialistul.
Şi mai departe?
Unul din cinci turişti străini vin în România pentru turism rural, susţine Cristina Chinole. Iar turism înseamnă nu doar meleaguri frumoase ci şi infrastructură bună şi servicii şi produse tradiţionale pentru turişti. Turism rural înseamnă încurajarea micilor întreprinzători, înseamnă investiţii şi cadru legal care să le permită oamenilor să se dezvolte.
"Am fost în Spania cu români care fac turism în mediul rural şi oamenii au văzut cu ochii lor că acolo este mai simplu să se facă asta, pentru că legea este mult mai simplificată. Acolo oamenii sunt încurajaţi să facă turism rural pentru a valorifica frumuseţea naturii. Şi noi putem face la fel! Se poate face turism, mică producţie, mici afaceri.", susţine Cristina Chinole, adăugând însă că statul trebuie să-şi schimbe politica faţă de antreprenorii din mediul rural.
În viziunea preşedintei AFFMR, în România este încă prea multă birocraţie iar pentru a produce şi vinde micii producători trebuie să depăşească obstacole greu de surmontat puse în calea lor, culmea, tocmai de cei ce le iau impozite şi taxe, respectiv de către stat.
"Birocraţia e foarte sufocantă, ca să deschizi un PFA e foarte simplu, ca sa îl închizi te costă de 3-4 ori mai mult. Oamenii ăştia dacă vor să facă gem, să facă o mică linie de făcut săpun, de sablat, nu au infrastructură, nu au piaţă de desfacere, nu se pot autoriza. Trebuie făcută o lege a antreprenoriatului, în special în mediul rural, trebuie eliminate piedicile birocratice. În al doilea rând, modul în care se certifică produsele tradiţionale este extrem de dificil, iar oamenii se descurajează, preferă să vândă la marginea drumului.
"Percepţia oamenilor care fac produse tradiţionale este că statul îi marginalizează, încercând să promoveze marii producători. Am fost la un abator unde încercau să facă cârnaţi tradiţionali. Deşi lucrează cu grijă, de doi ani de zile nu reuşesc să se autorizeze în condiţiile în care la abatoarele mari nu se respectă acelaşi set de norme care se impun producătorilor tradiţionali. Producătorii tradiţionali trebuie să bifeze mai multe cerinţe decât producătorii mari.", a mai precizat preşedinta AFFMR, remintind că tradiţiile, meşteşugurile trebuie încurajate şi promovate, nu lăsate să piară, sufocate de un cadru legislativ prea restrictiv.
