Importanta iodului anorganic, Partea 2
Saptamana trecuta am investigat raspandirea deficientei de iod. In acest articol vom discuta despre modurile de echilibrare a consumului adecvat de iod.
Sarea de masa iodata (clorura de sodiu) este o sursa dietetica ineficienta de iod, deoarece cantitatea mult mai mare de clorura in alimentele sarate concureaza cu iodura pentru absortia interstinala.
Sondajul National asupra Sanatatii si Nutritiei (Studiul NHANES), desfasurat de Centrele pentru Controlul Bolilor (CCB) intre anii 1970 si 2000 au aratat ca nivelurile de iodura la populatia generala au scazut cu peste 50% in ultimii 30 de ani.
Administrarea pe cale orala a preparatelor de iod/iodura anorganic si neradioactiv a demonstrat ca ajuta la tulburarile tiroidei, incluzand gusa, noduli, chiste si cancer tiroidal. De asemenea a ajutat persoane cu diabet si alte dezechilibre ale sistemului endocrin; persoanele ce sufera de sindromul oboselii cronice; cei care sufera de tulburari de hiperactivitate si deficit al atentiei (THDA); fibromialgie si alte sindromuri miopatice; sindromul ovarului; chiste sebacee; dereglari ale sistemului imunitar; tulburari cardiovasculare; obezitate; etc.
Solutia lui Lugol poate varia din punct de vedere al concentratiei, gustul e neplacut, pateaza hainele. Produsele doar pe baza de iodura, precum SSIK (solutie saturata de iodura de potasiu), sunt inferioare preparatelor pe baza de iodura/iod in ceea ce priveste saturarea deficientei de iod datorita diferitelor grade de absortie. Iodoral este un nou preparat in forma de tableta uscata compus din iodura/iod de potasiu standardizata, anorganica si neradioactiva care livreaza 12.5 mg de iod elementar pe tableta (5 mg iod si 7.5 mh iodura precum sarea de potasiu).
Doza recomandata de Iodoral este de 12.5 pana la 50 mg zilnic, conform varstei persoanei, marimii si gradului de deficienta. Iodoralul este acordat in general de la doua pana la trei luni, si apoi pacientul este retestat. Dupa ce suficienta de iod este restabilita, este recomandata o mentinere zilnica a dozei intre 12.5 si 50 mg. In cazul deficitelor foarte severe, acum cum se poate vedea in obezitate, diabet, diferite boli cronice, s-ar putea sa fie necesare doze zilnice de peste 50 mg pentru inca alte patru sau mai multe luni. Administrarea in timpul sarcinilor si lactatiei este sigura sub supravegherea medicala.
Suplimentarea corespunzatoare cu iod poate rezulta in cerinte scazute pentru hormonul tiroidal, insulina, medicamente antiaritmice si antihipertensive. Este necesara o supraveghere atenta a acestor pacienti.
Pacientii pot raporta o crestere a energiei, starii de voie buna, piedere in greutate si motilitate intestinala imbunatatita in primele 3 saptamani de la suplimentarea cu iod.
Iodismul clinic (acnee, gust metalic in gura, salivare marita, stranutat, presiunea/durerea sinusurilor frontale), de la supradozarea cu iod, nu este frecventa si are loc la mai putin de 5% dintre pacienti. Prezenta alergiilor cunoscute la pesti, moluste, sau iod radioactiv, etc. nu indica faptul ca exista o alergie la iodura/iodul anorganica si neradioactiva. De fapt, adevarat alergie la iodura/iod anorganica si neradioactiva este extrem de rara, si daca este prezenta deobicei se manifesta ca urticarie, care poate fi tratata.
Supravegherea medicala este recomandata pentru cei care doresc o suplimentare a iodului.
