Implicaţiile TTIP: pierderea joburilor şi dictatul corporaţiilor

John Hilary a mai susţinut că SUA şi Europa aveau deja un nivel scăzut de bariere tarifare între ele, iar miza Acordului este abrogarea barierelor netarifare, adică anularea legilor şi standardelor de mediu, din domeniul alimentar, din sănătatea publică şi piaţa muncii. Prin scăderea standardelor, corporaţiile vor putea să scape de costurile suplimentare asociate reglementărilor, iar afacerile lor se vor desfăşura fără restricţii.

În opinia sa, TTIP este în primul rând o mare provocare la adresa democraţiei pentru că oferă corporaţiilor puterea de a ataca şi de a bloca politici publice şi legi ale guvernelor alese democratic. El s-a referit la mecanismele ISDS, de soluţionare a litigiilor între investitori şi state, arătând că marile corporaţii vor putea acţiona guvernele în judecată în tribunale internaţionale de arbitraj pentru introducerea unor politici, standarde sau reglementări care le afectează profiturile. ”Absolut toate sunt implicate. Fracking-ul, organismele modificate genetic, mineritul cu cianuri. Statele nu se vor mai putea opune în acest sistem care privilegiază companiile, iar suveranitatea lor va fi încălcată”, a explicat britanicul.

Ca exemplu, John Hilary a dat procesele intentate de Philip Morris statului australian în care acesta a pierdut deja 50 de milioane de dolari pe cheltuieli de judecată, după ce a interzis logourile companiilor pe pachetele de ţigări. De asemenea, o companie franceză a dat în judecată guvernul egiptean pentru creşterea salariului minim pe economie, pe motiv că astfel i-a afectat profiturile.

”Aceste lucruri vor afecta democraţia pentru că va exista un efect de teamă. Guvernele vor fi descurajate să introducă noi reglementări pentru că după aprobarea TTIP, va exista un organism de coordonare a reglementărilor. Toate regulamentele, legile şi standardele pe care statele europene vor dori să le introducă vor fi verificate mai întâi de guvernul şi corporaţiile americane pentru a vedea dacă sunt sau nu bariere în calea comerţului şi a investiţiilor. Corporaţiile vor avea astfel drept de veto asupra legislaţiei, afectând suveranitatea statelor. Ca urmare, TTIP este cea mai mare ameninţare pentru democraţie în sine”, a concluzionat Hilary.

La rândul său, avocatul Alexandru Surcel a arătat că TTIP ridică în primul rând ”o problemă concurenţială pentru că produsele americane sunt mai proaste, dar mai ieftine, şi vor inunda piaţa europeană”. În opinia sa, România nu va câştiga nimic din TTIP pe agricultură deoarece ”piaţa americană este deja saturată”.

Corporaţiilor vor avea un drept de veto. Toate regulamentele, legile şi standardele pe care statele europene vor dori să le introducă vor fi verificate mai întâi de guvernul şi corporaţiile americane pentru a vedea dacă sunt sau nu bariere în calea comerţului şi a investiţiilor.

Preşedintele Asociaţiei România Vie s-a referit la miza democratică, arătând că prin clauzele ISDS corporaţiile sunt privilegiate şi pot să interfereze direct în deciziile statelor. Aceste lucru ridică probleme mari în contextul în care ”şi statele tind să ignore cetăţenii şi să uite că aceştia trebuie să fie ca acţionarii în cazul corporaţiilor”. În plus, în opinia să, se creează un regim privilegiat pentru investitorii străini, în raport cu cei autohtoni, situaţie care deja afectează România în prezent.

”În toată discuţia despre TTIP n-am auzit nimic despre circulaţia persoanelor, mai exact să existe prevederi care să oblige SUA să dea vize tuturor cetăţenilor europeni. În prezent, SUA fac discriminare între cetăţenii anumitor state membre care pot circula fără viză şi cetăţenii altor state precum România, care au nevoie de viză ca să ajungă în SUA. Nu poţi să ai investiţii şi afaceri prospere în contextul în care acei oameni nu pot circula uşor”, a mai spus Surcel.

Mădălina Enache de la ONG-ul Terra Mileniul III, coordonatoarea iniţiative cetăţeneşti STOP TTIP România, a susţinut că ”taxele vamale pot fi eliminate şi fără un tratat de 1.000 de pagini care să aducă standardele la un nivel scăzut sub acest pretext. Miza acordului nu sunt barierele tarifare, ci cele non-tarifare, care se traduc în standarde şi reglementări, în drepturile noastre ale tuturor”.