Impactul imigranţilor provenind din România şi Bulgaria se resimte deja în Germania (The Telegraph)

Primarul oraşului german Duisburg a declanşat o dezbatere la nivel naţional după ce a anunţat că oraşul său nu poate face faţă influxului de imigranţi români şi bulgari, relatează luni cotidianul britanic The Telegraph.

Oraşele germane au cunoscut o creştere de şase ori a numărului imigranţilor provenind din Bulgaria şi România din momentul în care cele două ţări au aderat la Uniunea Europeană, în 2007. Săptămâna trecută, Germania, a reuşit din nou să facă presiuni asupra UE pentru a amâna o decizie privind aderarea celor două state la Schengen, răspunzând astfel temerilor legate de efectele deschiderii graniţelor cetăţenilor unor ţări cunoscute pentru nivelul ridicat al corupţiei şi al criminalităţii organizate.

Germania găzduieşte în prezent circa 249.000 de imigranţi din cele două ţări - de două ori mai mulţi decât numărul oficial al românilor şi bulgarilor care trăiesc în Marea Britanie. De asemenea, situaţia cu care se confruntă azi cancelarul Angela Merkel poate fi o avanpremieră la ceea ce s-ar putea întâmpla în Marea Britanie.

La sfârşitul acestui an, interdicţia temporară aplicată cetăţenilor români şi bulgari care vin în UE pentru a căuta de lucru va fi ridicată. Atunci când actualele cele mai sărace două ţări din UE au aderat la aceasta în 2007, cetăţenii lor au putut veni în Marea Britanie pentru a lucra pe posturi calificate, pentru a presta activităţi independente sau ca lucrători în sectoarele în care exista un deficit local de forţă de muncă, dar nu doar în căutarea unui loc de muncă, spre deosebire de alţi cetăţeni din UE.

În prezent, în Marea Britanie trăiesc 93.000 români şi 42.000 de bulgari, care au acces la locuinţele sociale, la alocaţia pentru copii şi la creditele oferite de consiliile locale. Pe de altă parte, aceştia nu pot pretinde ajutor de şomaj decât dacă au fost angajaţi în Regatul Unit timp de 12 luni.

Cu toate acestea, începând din luna ianuarie a anului viitor, ei vor avea dreptul să vină pe teritoriul britanic fără a avea un loc de muncă, părăsind astfel România şi Bulgaria, unde salariul lunar net este în medie de 340 de lire sterline, respectiv 283 de lire sterline, pentru Regatul Unit - unde un salariu mediu este 1.442 de lire sterline pe lună. Situaţia se va repeta în Germania.

Acest lanţ de evenimente a produs un 'război al declaraţiilor' între Bruxelles - care insistă asupra faptului că normele UE trebuie respectate - şi Regatul Unit şi Germania, care se declară profund îngrijorate de impactul unei migraţii fără restricţii dinspre România şi Bulgaria.

Multe ţări încearcă, de asemenea, să găsească modalităţi pentru a-şi regândi sistemul de asistenţă socială cu scopul de a opri 'turismul pentru ajutoare sociale', care îngrijorează administraţia de la Londra. Miercuri, vicepremierul Nick Clegg a prezidat o şedinţă menită să examineze un plan amplu de a descuraja migranţii din UE să aleagă Marea Britanie, dar şi modalităţile de înăsprire a accesului la sistemul britanic de asistenţă socială fără a încălca legislaţia UE.

De asemenea, printre planurile administraţiei britanice a figurat o campanie de publicitate negativă în Bulgaria şi România menită să descurajeze potenţialii imigranţi să aleagă Marea Britanie. Între timp, ambasadorii români şi bulgari în Marea Britanie şi Germania au făcut apel la calm, explicând celor îngrijoraţi că majoritatea conaţionalilor care au dorit să plece sunt deja rezidenţi ai acestor ţări.

Mihai Botorog, consulul român la Bonn - cel mai apropiat consulat de Duisburg - a declarat că 'practic nimeni' nu doreşte să vină după relaxarea restricţiilor. 'Privesc cu îngrijorare aceste declaraţii, care susţin că urmează să vină un val de imigranţi din ţara lui Dracula', a declarat oficialul român pentru The Sunday Telegraph. 'Din românii aflaţi în prezent în Germania, 80% au un loc de muncă. De asemenea, din totalul celor ce revendică ajutoare sociale în Germania, doar 0,23% sunt români. Există acelaşi amestec de oameni talentaţi şi netalentaţi ca în orice altă naţiune - iar a fi sărac nu înseamnă că eşti mai puţin respectabil', a explicat consulul.

Totuşi, în Germania, impactul este deja simţit, notează The Telegraph. Ţara a fost o alegere naturală pentru românii şi bulgarii aflaţi în căutarea unei vieţi mai bune. Deşi Germania a avut aceleaşi restricţii ca Marea Britanie, ea este mai aproape din punct de vedere geografic şi mai puternică economic.

În interiorul bogat-ornatei primării din Duisburg - una dintre puţinele clădiri care a supravieţuit bombardamentelor celui de-al Doilea Război Mondial, care a şters de pe hartă 80% din acest oraş industrial - politicienii locali sunt de acord că trebuie făcut mai mult. Oraşul, cu o populaţie de 490.000 de locuitori, are în mod tradiţional o populaţie mare de imigranţi - turcii au fost invitaţi să vină aici în anii '60 pentru a lucra în fabricile de oţel şi cărbune - însă de atunci a suferit un declin abrupt. Rata şomajului este de 12,8% (faţă de o medie naţională de 6,8%) - una dintre cele mai mari din ţară.

În pofida tuturor norilor de la orizont, centrul oraşului Duisburg este un loc extrem de liniştit. Marţi, partidul de extremă-dreapta regional, Pro NRW, va organiza o demonstraţie, însă primarul este încrezător că mitingul său antifascist, planificat pentru aceeaşi zi, va atrage mult mai mulţi locuitori.