Imigraţia, sănătatea, secesiunea Cataloniei şi economia, pe primele pagini ale cotidienelor spaniole

Bruxellesul le cere statelor UE mai multă flexibilitate cu imigraţia, medicii şi asistentele din sistemul public de sănătate din Ţara Bascilor vor fi îndemnaţi să vorbească basca, iar independenţa Cataloniei ar însemna ruinarea regiunii, potrivit unui institut de cercetări, citat luni în presa spaniolă. Cotidienele centrale scriu tot luni şi despre faptul că Barcelona se află, alături de Paris şi Londra, în topul investiţiilor hoteliere sau că Partidul Popular tolerează faptul că baronii locali scad impozitele.

Comisia Europeană şi guvernele statelor membre nu reuşesc să ajungă la o politică agreată în privinţa imigraţiei, întrucât UE vrea să implice mai mult ţările de origine ale imigranţilor în controlul la frontiere, însă statele membre nu sunt nici măcar dispuse să doteze Frontex (Agenţia europeană pentru managementul cooperării operaţionale la graniţele externe ale statelor membre UE) cu mijloace de acţiune suplimentare. Potrivit cotidianului El Pais, venirile pe mare se ridică la 10% din total, marea majoritate a imigranţilor sosind în Europa cu avionul. Acelaşi cotidian spaniol mai scrie şi că Ministerul de Finanţe recunoaşte faptul că fostul trezorier conservator, Luis Bárcenas, cercetat pentru corupţie, a controlat contabilitatea Partidului Popular, de la guvernare, până în 2011, după inculparea sa. El Pais subliniază faptul că aceste chestiuni ies la iveală în condiţiile în care formaţiunea politică a dat asigurări că Bárcenas fusese îndepărtat din PP încă din 2009.

Medicii şi asistenţii sanitari din sistemul public de sănătate din Ţara Bascilor vor fi sprijiniţi să vorbească basca la locul de muncă, anunţă cotidianul El Mundo, potrivit unui program pus în funcţiune de aceste servicii publice. În privinţa unei teme diferite, El Mundo publică luni informaţia potrivit căreia organizaţia separatiscă bască ETA ar păstra un arsenal compus din 250 de pistoale şi 11,5 tone de materiale pentru explozibil, ce ar putea fi folosit pentru a demonstra dezarmarea, dacă aceasta va avea loc.

Independenţa ar însemna ruina: profesori de la Institutul de cercetare economică IESE atrag atenţia asupra faptului că, în cazul secesiunii, Catalonia ar pierde două treimi din comerţul cu restul Spaniei, relatează cotidianul ABC. Acesta consideră, potrivit experţilor citaţi, că lovitura economică ce ar urma să fie suportată de Catalonia s-ar ridica la 25 de miliarde de euro, întrucât s-ar pierde şi mulţi investitori. În special pentru Catalonia, deriva secesionistă ar duce la o scădere de până la 13% din PIB-ul regiunii, mai arată cotidianul spaniol citat.

Barcelona se află alături de Paris şi Londra în topul investiţiilor hoteliere, consemnează cotidianul catalan La Vanguardia. Oraşul catalan este a treia cea mai atrăgătoare destinaţie turistică din Europa, pentru investitorii internaţionali, iar acest lucru este susţinut de faptul că, până în luna octombrie, au fost cumpărate clădiri de 235 de milioane de euro - de şase ori mai multe investiţii decât în întreg anul 2012. Investitorii caută clădiri pe care să le transforme în hoteluri, iar creşterea numărului turiştilor şi frânarea unor noi proiecte imobiliare, din cauza lipsei creditelor, ar fi în măsură să evite o nouă criză în sector, mai scrie cotidianul citat.

'Ar fi cât se poate de normal să nu câştigăm mondialul de fotbal', a declarat antrenorul Spaniei, Vicente del Bosque, pentru cotidianul La Razon. Acesta a explicat că 'vom lupta împotriva unor ţări care sunt foarte bune şi nu putem înşela pe nimeni, oricât potenţial am avea'. În plus, acelaşi cotidian spaniol constată că, potrivit unui sondaj recent, Partidul Popular ar rămâne cel mai votat partid de pe scena politică spaniolă, cu un avantaj de patru puncte procentuale asupra rivalilor din opoziţia socialistă (PSOE).

Partidul Popular tolerează ca baronii locali să stăruiască în a scădea impozitele, consideră cotidianul El Periodico de Catalunya. În Madrid, Ignacio Gonzalez încearcă să câştige voturi cu o scădere 'agresivă' a impozitului pe venit, iar şefii guvernelor regionale din Extremadura, Galicia sau Cantabria pregătesc de asemenea reduceri ale acestor impozite. Pe de altă parte, acelaşi cotidian mai observă şi că rata şomajului nu va reveni la nivelul din 2007 decât în 2025. În aceşti ani de criză, Spania a pierdut 3,8 milioane de locuri de muncă, mai arată cotidianul citat.