IMF Sprijină China şi yuanul în timp ce Washingtonul declară Beijingul manipulator valutar

Departamentul Trezoreriei SUA a desemnat China „manipulator valutar” luni, după ce yuanul a fost coborât drastic faţă de dolar, sub pragul critic de 7 yuani / USD, imediat după ce administraţia americană a suspendat runda Shanghai a negocierilor comerciale dintre SUA şi China.

Un yuan coborât stimulează automat exporturile chinezeşti şi face ca exporturile celorlalte mari economii să devină mai puţin competitive pe piaţa globală.

Într-un raport anual al politicilor economice ale Chinei, publicat vineri, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a afirmat că valoarea yuanului este „în general aliniat” cu fundamentele economiei, aruncând îndoieli asupra declaraţiei administraţiei Trump conform căreia Beijingul îşi manipulează moneda pentru a obţine „avantaj competitiv neloial în comerţul internaţional”.

Cu toate că yuanul este controlat strict de regimul comunist, FMI a declarat în raport că Beijingul a luat măsuri pentru a consolida valoarea monedei sale după ce renminbi-ul a coborât între mijlocul lunii iunie şi începutul lunii august 2018. În general, moneda chineză "a fost în mare parte stabilă" anul trecut, scăzând în valoare cu 2,5% faţă de coşul de valute străine (SVR).

James Daniel, şeful misiunii FMI pentru China, a declarat reporterilor că personalul Fondului a concluzionat că valoarea yuanului în 2018 a fost „în general aliniată fundamentelor pe termen mediu şi politicilor dezirabile, cu alte cuvinte nu a fost în mod semnificativ supraevaluat sau subevaluat”.

Analiza FMI a fost făcută publică pe 9 august - la doar patru zile după ce Departamentul Trezoreriei SUA a declarat China „manipulator valutar”, o măsură menită să pună presiune pe regimul comunist cu care SUA se află în război comercial de peste 12 luni.

De asemenea Donald Trump a anunţat că secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, va coopera cu FMI pentru a găsi mijloace care să „elimine avantajul competitiv neloial creat de ultimele acţiuni ale Chinei”.

Măsura anunţată de Trump a survenit la scurt timp după ce Banca Populară Chineză (pboc) a permis ca rata de schimb gestionată de Partidul Comunist să se deprecieze peste 7 renminbi faţă de dolar pentru prima dată în 11 ani, ceea ce a făcut ca pieţele financiare să cadă.

Ultima oară când yuanul a fost lăsat să treacă sub pragul de 7 / USD a fost în 2008, când pieţele financiare au fost zguduite de criza financiara sistemică declanşată de căderea gigantului Lehman Bros.

De data aceasta pboc a explicat că declinul a fost declanşat de „măsurile de unilateralism şi de protecţionism comercial şi de impunerea unor creşteri tarifare asupra Chinei”.

China este cunoscută pentru controlul strict asupra pârghiilor economice şi financiare, precum şi pentru manipularea datelor macroeconomice, prin care încearcă să altereze realitatea, generând o percepţie mult mai optimistă decât realitatea asupra succesului programelor sale economice.

Deşi fostul preşedinte american Bill Clinton a depus eforturi pentru a aduce China în Organizaţia Mondială a Comerţului, Beijingul a reuşit în cei 18 ani să evite respectarea unor clauze privind manipularea valutei sale pentru a obţine preţuri de dumping pentru bunurile pe care le exporta. Acest lucru a fost şi mai mult potenţat de folosirea pe scară largă a deţinuţilor din lagărele de muncă pentru producerea de bunuri.

Între timp, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu va lua măsuri pentru a devaloriza dolarul pe fondul războiului comercial continuu cu Beijing, deşi a replicat pe 8 august că nu este „încântat de dolarul nostru foarte puternic”.

A doua zi Trump însă a adăugat: "Problema este că dolarul nostru este la un nivel care îngreunează situaţia. Dar avantajul este ca banii se revarsă pentru că avem cea mai sigură monedă din lume. Deţinem standardul internaţional. Dar pentru că este atât de puternic, a devenit atât de puternic deoarece alte ţări au probleme. Face situaţia grea pentru producătorii noştri ", a elaborat preşedintele american.

Trump a adăugat că dacă Rezerva Federală ar reduce ratele dobânzilor, aceasta ar scădea automat dolarul american „puţin” şi ar ajuta companiile.

Declinul puternic al yuanului a urmat anunţului lui Trump că va impune un tarif de 10 la sută pentru alte mărfuri chinezeşti în valoare de 300 de miliarde de dolari începând cu 1 septembrie.

Trump a aplicat deja o taxă de 25% unor categorii de produse chinezeşti a căror volum este în valoare de 250 de miliarde USD.

În raportul său, FMI a remarcat, de asemenea, că, dacă Trump ar introduce tarife de 25 la sută la 300 miliarde USD în importurile chineze, ar reduce creşterea Beijingului cu aproximativ 0,8 puncte procentuale în următoarele 12 luni. Deoarece preşedintele american a anunţat că va impune o taxă de 10 la sută în schimb, scăderea este estimată la aproximativ 0,3 puncte procentuale.

Ministerul chinez de Externe a promis să iniţieze contramăsuri împotriva noilor sancţiuni americane, subliniind în acelaşi timp că tarifele nu sunt o modalitate „constructivă” de soluţionare a litigiului comercial.

Cele două mari economii ale lumii s-au angajat într-un război comercial din iunie 2018, când preşedintele Trump a anunţat că introduce tarife la produsele alimentare chinezeşti în valoare de 50 de miliarde USD pentru a repara ceea ce el a descris drept „practici comerciale neloiale”.

SUA a învinuit China de practici comerciale neloiale, precum şi de faptul că desfăşoară un program de spionaj economic în favoarea companiilor sale, cauzând daune companiilor americane estimate între 3 şi 6 trilioane de dolari anual.