Guvernul Venezuelei va "sări" peste discuţiile din Barbados. Protestează împotriva sancţiunilor SUA

Guvernul Venezuelei nu va participa la discuţiile de joi şi vineri, ce sunt intermediate de Norvegia, pentru a protesta împotriva noilor sancţiuni impuse de SUA cu scopul de a-l forţa pe preşedintele socialist Nicolas Maduro să renunţe la putere, a susţinut miercuri Ministerul Informaţiilor al Venezuelei, potrivit Reuters.

Preşedintele american Donald Trump anunţase luni îngheţarea activelor deţinute de guvernul venezuelean în SUA, blocând cetăţenii americani să facă afaceri cu guvernul lui Maduro şi amplificând presiunea asupra acestuia pentru a demisiona.

Guvernul lui Maduro a precizat că delegaţia sa se retrage din runda de discuţii din Barbados, discuţii la care participă aliaţi ai liderului opoziţiei venezuelene Juan Guaido, care urmăresc să soluţioneze criza politică din ţara sud-americană.

Cele două tabere au început să se întâlnească în luna iulie în încercarea de a găsi o soluţie la impasul politic care marchează în prezent ţara.

Stalin Gonzalez, membru al delegaţiei opoziţiei, a acuzat guvernul lui Maduro – care este susţinut de Rusia, China, Bolivia, Turcia şi alte ţări – că nu îşi îndeplineşte angajamentul faţă de dialog, care a început în Oslo în luna mai.

Guaido, care a fost recunoscut de peste 50 de ţări, inclusiv SUA, ca lider legitim al Venezuelei, a afirmat miercuri la un miting că sancţiunile aplicate de administraţia preşedintelui Donald Trump sunt “penalităţi pentru cei care fură şi profită de suferinţa” existentă în Venezuela.

În luna ianuarie, Guaido a invocat Constituţia pentru a-şi asuma o preşedinţie interimară pe motiv că realegerea lui Maduro în 2018 a fost frauduloasă.

Guaido a afirmat miercuri că Maduro ar putea ajuta ţara renunţând la palatul prezidenţial, Miraflores, şi prin acest gest “sancţiunile vor fi ridicate chiar mâine”.

Situaţia economică a Venezuelei, pe vremuri unul dintre cele mai bogate state ale Americii Latine, a început să se deterioreze atunci când liderul marxist Hugo Chavez a îmbarcat naţiunea pe calea reformelor socialiste în economie. Controlul statului asupra pârghiilor economice, naţionalizările, bugetele sociale enorme cât şi - spre sfârşit - intervenţiile masive în domeniul ratei de schimb - au stimulat piaţa neagră şi au pus economia Venezuelei pe butuci aducând rata inflaţiei la peste 1 milion % şi distrugând orice brumă de bunăstare a oamenilor de rând.

De asemenea, guvernul venezuelean a preluat controlul asupra tuturor operaţiunilor valutare din ţară începând cu 2003. Ca urmare, în statul sud-american a luat naştere o piaţă ilegală de operaţiuni valutare, al cărei curs de schimb depăşeşte de câteva zeci de ori cursul oficial. Venezuela a liberalizat operaţiunile în dolari doar în august 2018. Totuşi, sistemul de schimb valutar oficial DICOM a rămas în vigoare. Rata de schimb a devenit doar recent egală cu rata de pe piaţa neagră şi, ulterior, chiar a depăşit-o.

Recent, Banca Centrală a Venezuelei şi autoritatea naţională de reglementare a sectorului bancar SUDEBAN au decis să lanseze propriul sistem de plăţi şi să suspende operaţiunile Visa, Mastercard şi Maestro începând cu sfârşitul lunii ianuarie 2020, au susţinut rapoarte media locale.

De asemenea, penele de curent au devenit obişnuite în Venezuela, guvernul lui Maduro susţinând că este sabotaj. Ȋnsă persoane din opoziţie şi mass media venezueleană afirmă că lipsa investiţiilor, administrarea deficitară, emigrarea inginerilor şi a personalului calificat şi corupţia joacă probabil un rol mai mare în aceste pene.