Hotărârile judecătoreşti continuă să fie anonimizate. Jurnalistă: „2017 - un an pierdut ”

Centrul pentru Politici şi Reforme (CPR), o platformă independentă care are drept scop îmbunătăţirea politicilor publice în Republica Moldova şi promovarea reformelor structurale conforme principiilor europene, în beneficiul societăţii, a realizat recent un studiu, analizând felul în care sunt aplicate în practică reglementările privind accesul la informaţie în sectorul justiţiei, în contextul evoluţiilor din ultimul an.

Pentru aceasta, CPR Moldova a discutat direct cu actorii afectaţi din sistemul justiţiei, precum şi cu jurnalişti, solicitând analiza legislaţiei şi a altor informaţii disponibile. Unul dintre cele mai discutate subiecte în domeniul accesului la informaţia de interes public în sectorul justiţiei a fost, potrivit autorilor studiului, subiectul anonimizării hotărârilor judecătoreşti.

„În anul 2017 practica anonimizării, adesea excesive, şi scoaterea opţiunii de căutare după numele persoanei de pe portalul instanţelor de judecată au devenit subiectul controverselor, stârnind nemulţumirea jurnaliştilor, organizaţiilor societăţii civile dar şi a actorilor din sectorul justiţiei”, se arată într-un comunicat CPR Moldova.

Potrivit studiului „răsturnarea de situaţie” a avut loc pe data de 19 octombrie 2017, atunci când, în timp ce jurnaliştii şi susţinătorii lor protestau în faţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) împotriva anonimizărilor, Consiliul a adoptat un nou Regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti, în redacţia propusă de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), una care instituia regula generală a publicării hotărârilor neanonimizate.

Deşi noul regulament a intrat în vigoare odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial, la 24 noiembrie 2017, prevederile sale fiind astfel obligatorii de la acea dată, CPR Moldova a constatat că, chiar şi după mai mult de două luni de la publicare, hotărârile încărcate pe portalul judecătoriilor continuă să ascundă numele participanţilor la proces (inclusiv, de exemplu, al procurorilor).

În analiza sa, CPR Moldova prezintă chiar câteva studii de caz care demonstrează cum anonimizarea hotărârilor judecătoreşti se face şi în prezent neuniform şi inconsecvent, din cauza textelor ilizibile ale hotărârilor, şi zădărnicind astfel însăşi scopul publicării, iar uneori şi efortul de protejare a vieţii private.

Argumentul „datelor cu caracter personal” continuă să fie folosit pentru îngrădirea accesului societăţii la informaţii de interes public aflate în posesia actorilor din justiţie”, au specificat autorii studiului.

Mai mult decât atât, chiar şi această victorie a publicării hotărârilor cu numele părţilor şi căutarea după nume pe portalul instanţelor de judecată a ajuns să fie ameninţată de iniţiative care îşi propun revenirea la situaţia de până în octombrie 2017.

În context, CPR Moldova a ţinut să precizeze că Centrul Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal a propus spre dezbateri publice un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în acest sens. „Acest proiect prevede în special, modificarea şi completarea Legii privind organizarea judecătorească astfel încât să instituie anonimizarea obligatorie a hotărârilor judecătoreşti, dar şi, printre altele, să limiteze accesul la informaţiile privind cauzele fixate pentru judecare”, se mai arată în comunicat.

„Un an pierdut”, aşa a descris o jurnalistă de investigaţie anul 2017, an în care reprezentanţii mass-media au fost nevoiţi să lupte, începând cu declaraţii şi solicitări de informaţie, până la proteste împotriva anonimizării excesive a hotărârilor de judecată şi scoaterea opţiunii de căutare după nume a hotărârilor de pe portalul instanţelor de judecată, dar şi cu rezistenţa organelor de drept în a oferi informaţii jurnaliştilor.