Hollande, încolţit de criză

Preşedintele francez, Francois Hollande, şi-a adus aminte zilele acestea de vorbele tatălui său, Georges, din ziua când a câştigat alegerile: 'Sarkozy i-a făcut un cadou otrăvit'. Cu indicatori economici slabi, probleme de securitate, tensiuni interne în guvern, relaţii cu Germania îngheţate şi o popularitate în cădere liberă, toamna nu putea începe mai rău pentru socialistul care devenise noua speranţă a Europei pentru ieşirea din criză, notează joi ziarul El Periodico.

Aşteptările suscitate de iniţiativa sa de a o cotitură politicii de austeritate impusă de cancelarul Angela Merkel se dezumflă: ele se lovesc, nu numai de o realitate economică dură, ci şi de dificultăţile sale de a-şi întări leadershipul. În faţa acuzaţiilor de lipsă de acţiune şi de fermitate pentru a face faţă reformelor lăsate în suspensie, Hollande s-a văzut obligat să iasă din mutismul obişnuit. 'Ne aflăm în faţa unei crize de o gravitate excepţională', a spus el săptămâna trecută la târgul din Châlons-en-Champagne. Şeful statului nu ar fi vrut să abordeze problema înainte de 9 septembrie, când are prevăzut un interviu televizat, dar situaţia economică se degradează în paşi mari.

Şomajul a atins niveluri similare deceniilor trecute -10% din populaţia activă - planurile de restructurare se impun stringent - 60.000 de posturi ameninţate - deficitul comercial a explodat - 34,9 miliarde de euro - iar PIB s-a împotmolit al două trimestru consecutiv. Cu aceste date pe masă, guvernul a fost nevoit să revizuiască în jos previziunea de creştere economică - de la 1,2% la 1% - pentru anul viitor şi să apese pe acceleraţie. Reforma fiscală care va implica o creştere a impozitelor - şi punerea în aplicare a măsurii vedetă a campaniei - taxă de 75% pe averile de peste un milion de euro - va fi devansată din octombrie. Hollande a anunţat şi devansarea mecanismului de creare de noi locuri de muncă - 160.000 de posturi subvenţionate în doi ani - a reformei sistemului de protecţie socială şi de prevenire a concedierilor de personal.

Cu acest tip de iniţiative Hollande speră să impulsioneze tendinţa economiei şi să recucerească opinia publică franceză: 68% se declară pesimişti privind capacitatea preşedintelui de a evita dezastrul. Pentru prima dată de la venirea sa la putere, preşedintele a pierdut încrederea majorităţii cetăţenilor. Potrivit unui sondaj realizat de Ifop, opiniile favorabile au scăzut cu 11 procente, de la 53% la 44%, iar cele negative au crescut rapid, de la 27% la 47%. O progresie similară înregistrează şi popularitatea primului ministru, Jean Marc Ayrault, al cărui stil auster şi lipsă de carismă, nu îl ajută să se impună. Însuşi Hollande i-a cerut să 'se exprime' mai mult şi să dea dovadă de 'iniţiativă'.

Dar problemele guvernului se extind şi în alte planuri. După controversatele demolări de tabere de romi, explozia violenţei mafiilor pe străzile din Marsilia a determinat un lider socialist să ceară intervenţia armatei. În ultimele opt luni s-au înregistrat 14 episoade soldate cu morţi. Guvernul a respins recurgerea la armată, dar problema a fost motiv de dezbatere aprinsă în interiorul şi în afara executivului. Tensiunile din guvern - mai ales între socialişti şi partenerii lor ecologişti - se succed. Fie din cauza durităţii ministrului de interne Manuel Valls faţă de romi, fie a divergenţelor legate de energia nucleară.

Însă Hollande nu trebuie să-i convingă doar pe francezi. Măsurile menite să reducă deficitul pretind să liniştească şi guvernul german, scandalizat de primele iniţiative ale socialistului. Pentru Merkel, decizii precum revenirea la pensionarea la vârsta de 60 de ani - prelungită de Sarkozy la 62 - crearea de noi posturi în învăţământ sau creşterea salariului minim, nu merg pe linia sacrificiilor pe care le consideră necesare pentru a depăşi criza euro. Deocamdată, stilul 'temporizator' al lui Hollande este departe de a o convinge pe Angela Merkel.