Hepatita misterioasă. O nouă ipoteză o leagă de super-antigenul coronavirusului

(Getty Images)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a raportat sute de cazuri de hepatită acută infantilă de origine necunoscută. Multe dintre aceste cazuri pot fi asociate cu super-antigenul Coronavirusului, potrivit celui mai recent studiu publicat în prestigioasa publicaţie academică internaţională The Lancet.

Este o nouă ipoteză luată în calcul însă, până acum, nu a fost stabilită o legătură clară în acest sens.

"Sunt în continuare mai multe ipoteze luate în calcul pentru a explica apariţia cazurilor de hepatită de cauză necunoscută, dar mai cu seamă a formelor grave, care duc rapid la insuficienţă hepatică şi la nevoia de transplant de ficat", a explicat preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, dr. Marius Geantă, pentru Ziare.com.

De ce este atât de greu să se găsească o cauză a acestei maladii

Deşi numărul cazurilor este în creştere, se pare că oamenii de ştiinţă încă nu au descoperit cauza acestor simptome grave, care pot fi fatale în cazul unor copii.

"Deşi se adună în continuare date în mai multe ţări (atât despre noi cazuri, dar şi date individualizate despre fiecare caz), analiza este îngreunată de indisponibilitatea unor informaţii cheie (provenind, de exemplu, din biopsia hepatică; în puţinele cazuri în care au existat date de biopsie hepatică, s-a dovedit că aceasta nu este sugestivă pentru a susţine implicarea directă a adenovirusului 41F) sau de date incomplete (de exemplu, s-au luat în calcul date despre infecţia recentă cu SARS-cov-2, nu şi date despre o infecţie mai veche, care a trecut de faza acută)", a mai menţionat specialistul

Care este legătura dintre hepatita fulminantă şi super-antigenul coronavirusului

"De ce este atât de important să fie luate în calcul cât mai multe informaţii? Pentru a putea elimina sau valida ipotezele de lucru", a mai punctat specialistul în sănătate publică.

Expertul a explicat şi posibila legătură cu super-antigenul coronavirusului.

"Un studiu de caz publicat recent în The Lancet, şi bazat de studii în laborator, aduce o ipoteză pe care mulţi cercetători o consideră plauzibilă pentru a explica de ce apar aceste forme fulminante de hepatită la copii la care s-a identificat prezenţa adenovirusului 41F (dar alte date disponibile până acum nu susţineau şi nici nu puteau explica mecanismul prin care apare hepatita fulminantă, cunoscând faptul că adenovirusul 41F determină afectări gastrointestinale, alături de cele respiratorii; nu există dovezi care să lege, istoric, infectarea cu acest subtip de adenovirus de apariţia hepatitei fulminante).

În studiul menţionat, s-au dat în calcul analize care nu au fost incluse în cele mai multe dintre cercetările anterioare: analiza SARS-cov-2 în materiile fecale. După o infecţie acută cu SARS-cov-2, este cunoscut faptul că virusul poate să persiste la nivelul intestinului o perioadă lungă de timp, chiar dacă episodul acut s-a remis şi persoana respectivă s-a vindecat.

Articolul integral poate fi citit aici.