Halucinantele sporuri luate de bugetari. Cum a ajuns munca la stat "pericol de moarte"?

Potrivit unei analize a Consiliul Fiscal, în 2021 salariul din sistemul bugetar ajungea la o medie de peste 7.000 de lei, cu mai bine de 1.500 de lei peste salariu din mediul privat, scrie Hotnews.

La această situaţie s-a ajuns din cauza faptului că, în ciuda presiunilor publice din ultimii ani, niciun partid politic nu a modificat legea salarizării în aşa fel încât să reglementeze sporurile pe care bugetarii le primesc pe lângă salariul de bază. Iniţial sporurile au fost introduse în lege pentru a ajuta la creşterea indemnizaţiilor bugetarilor care erau unele mici. Însă, pe măsură ce a trecut timpul şi s-au succedat guvernările, aparatul administrativ s-a mărit considerabil şi la fel indemnizaţiile funcţionarilor publici.

În 2020, ministrul Muncii pe atunci, Violeta Alexandru, a încercat să contabilizeze sporurile şi intenţiona să modifice legea salarizării publice. Aceasta preciza că sporurile din sistemul public, cu câteva excepţii, „au apărut precum pensiile speciale şi cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic şi a fost aproape de decident a obţinut un spor”.

Potrivit informaţiilor centralizate de aceasta există peste 50 de tipuri de sporuri, de la cel pentru condiţii de stres sau suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informaţiilor clasificate şi pentru păstrarea confidenţialităţii.

De exemplu, Ministerul de Externe anunţă că are 2.188 de angajaţi şi toţi beneficiază de diverse sporuri.

• spor de condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase - 764 salariaţi
• spor pentru cifrul de stat - 201 salariaţi
• spor pentru soţia / soţul neîncadrată / neîncadrat, pe timpul cât aceasta / acesta se află în întreţinere permanentă în străinătate, precizăm că, în prezent - 519 salariaţi
• spor pentru titlul ştiinţific de doctor - 157 salariaţi
• spor pentru îndeplinirea atribuţiilor de prim-colaborator - 51 salariaţi

Articolul integral poate fi citit aici.