Guvernul Ponta II îşi propune o rată de absorbţie fondurilor între 50% şi 80% până în 2015

Guvernul Ponta II îşi propune, potrivit Programului de guvernare, o rată de absorbţie fondurilor între 50% şi 80% până la sfârşitul anului 2015, precum obţinerea unor sume mai mari în exerciţiul bugetar european 2014-2020.

”La şase ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să răspundă unei provocări majore, mai ales în contextul crizei economice şi a unui nivel scăzut de trai – de la o rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune nerambursabile de aproximativ 10% trebuie să ajungă, până la sfârşitul lui 2015, în intervalul 50%-80% bani europeni utilizaţi şi returnaţi de Comisia Europeană. Mai mult, obiectivul major al României este obţinerea, la viitoarele negocieri, a unor alocări financiare pentru politica de coeziune superioare celor acordate pentru perioada actuală”, se arată în document.

În septembrie 2011, la crearea MAEur, România avea o rată de absorbţie de 3,72%. În prezent, nivelul este de 9,72%, iar Leonard Orban declara miercuri că ar putea ajunge în jurul a 15%, ca urmare a cererilor de rambursare trimise în ultimul timp la Comisia Europeană.

Programul de guvernare are, ”ca prioritate strategică fundamentală, o bună administrare a fondurilor europene”, atât în actualul exerciţiu bugetar, cât şi în cel viitor.

În acest sens, Guvernul Ponta II îşi propune eficientizarea administrării banilor europeni, prin crearea unui Minister al Fondurilor Europene ”care îşi va asuma funcţia de Autoritate de Management unică, asigurând un sistem de management suplu, coerent, unitar şi performant”, şi accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene ”pentru a ajunge la o rată de absorbţie în intervalul 50%-80% până la 31 decembrie 2015”.

Executivul va pune în practică un sistem de monitorizare activă şi permanentă la nivelul Autorităţii de Management, va eficientiza sistemul de verificare a achiziţiilor publice - un punct nevralgic semnat în repetate rânduri de CE - şi va continua eforturile de implementare a măsurilor de remediere a deficienţelor constatate de Comisia Europena în funcţionarea sistemelor de management şi control ale programelor operaţionale în vederea deblocării situaţiei şi reluării plăţilor de la Comisia Europeană.

Totodată, documentul face referire la nivelul de salarizare al funcţionarilor din structurile de management al fondurilor europene nerambursabile, bazat pe indicatori de performanţă.

Pentru alocarea bugetară 2014-2020, Programul de guvernare menţionează că vor fi promovate interesele României în cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE 2014 - 2020, ”principalul obiectiv fiind acela de a ne îmbunătăţi poziţia de beneficiar net în relaţiile financiare cu UE faţă de cea din actuala perspectivă, prin asigurarea unei sume mult superioare exerciţiului 2007 - 2013, urmând ca obligaţia României să fie aceea de a-şi îmbunătăţi sistemul administrativ şi capacitatea de absorbţie a acestor fonduri, pentru utilizarea la un nivel cât mai înalt, a fondurilor UE”.

Guvernul Ponta II îşi propune susţinerea investiţiilor majore în infrastructură şi orientarea finanţării europene către creşterea reală a competitivităţii şi nu doar pentru proiecte cu valoare economică scăzută.

Executivul promite o simplificare a legislaţiei aferente promovării şi aprobării proiectelor de investiţii şi elaborarea unui ghid privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice ”în vederea prevenirii greşelilor constatate în aplicarea procedurilor privind achiziţiile publice în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, precum şi asigurarea unei practici unitare pe viitor”.

Programul de guvernare prevede implementarea unui mecanism ”eficient şi eficace (...) pentru prevenirea, detectarea şi combaterea cazurilor de conflict de interese sau fraudă în administraţia publică şi în mod special în procesul de achiziţii publice”. şi înfiinţarea unui Fond de relansare economică.

În ceea ce priveşte fondurile pentru agricultură, se menţionează ”negocierea unui buget european cât mai mare pentru agricultură şi dezvoltarea rurală în perioada 2014 - 2020” şi întreprinderea unor demersuri la nivel european pentru ”creşterea plăţilor directe astfel încât să se reducă decalajul faţă de statele membre vecine, dar şi să conducă la creşterea competitivităţii fermierilor români în ansamblul Uniunii Europene”.