Guvernul Ciolacu a plătit peste jumătate de miliard de lei pentru biserici şi alte lăcaşe de cult în 2024

În 2024, Guvernul României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, a acordat peste 585 de milioane de lei pentru sprijinirea a peste o mie de unităţi de cult din ţară – ortodoxe, greco-catolice, romano-catolice, penticostale şi mozaice. Sumele au fost destinate lucrărilor de reparaţie, restaurare, consolidare, achiziţii şi organizarea de evenimente religioase, scrie G4Media.

Pe lângă această finanţare, guvernul a alocat 145 de milioane de lei suplimentar pentru Catedrala Mântuirii Neamului, din care 100 de milioane au fost aprobate în martie 2024 printr-o hotărâre a Cabinetului Ciolacu. În total, în primele luni ale anului, aproximativ 29 de milioane de euro au fost direcţionaţi din fonduri publice – guvernamentale şi locale – către acest proiect.

Bani pentru culte şi din bugetele locale

Pe lângă fondurile alocate de la nivel central, bisericile au beneficiat şi de finanţări consistente din partea primăriilor şi consiliilor judeţene, care au oferit sprijin financiar pentru lăcaşurile de cult aflate în subordinea acestora.

Salarii din bani publici pentru personalul de cult

Pentru plata salariilor personalului clerical şi auxiliar, Secretariatul de Stat pentru Culte a gestionat în 2024 un buget separat de 1,2 miliarde de lei, bani proveniţi tot din bugetul de stat.

Finanţări masive şi pentru bisericile din diaspora

Conform datelor obţinute de G4Media, în perioada 2023–2024, guvernele conduse de Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu au alocat peste 111 milioane de lei pentru achiziţia, construcţia şi dotarea bisericilor româneşti din diaspora. Fondurile au fost distribuite prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Secretariatul de Stat pentru Culte

Aceste finanţări, provenind exclusiv din taxele şi impozitele contribuabililor români, sunt nerambursabile, fără condiţionări de transparenţă sau control al destinaţiei finale. În contrast, investiţiile statului în educaţia copiilor români din străinătate au fost inexistente în aceeaşi perioadă.

Mai mult, o parte dintre unităţile de cult din diaspora – în special cele ortodoxe – au fost semnalate în presă şi de ONG-uri ca vehicule pentru propagarea mesajelor anti-UE şi extremiste, cu preoţi implicaţi în campanii electorale pentru partide precum AUR, SOS şi candidatul Călin Georgescu.