Guvernul Bolojan va plafona la maxim 300 lei brut sporul de condiţii vătămătoare pe care îl iau sute de mii de bugetari din birouri

Guvernul condus de Ilie Bolojan intenţionează să adopte vineri, printr-o ordonanţă de urgenţă, o serie de măsuri de limitare a beneficiilor acordate bugetarilor, relatează G4Media. Printre acestea se numără plafonarea sporului pentru condiţii vătămătoare la maximum 300 de lei brut, precum şi limitarea concediilor speciale, conform proiectului de ordonanţă aflat în dezbatere.
Ce este sporul pentru condiţii vătămătoare?
Acest spor reprezintă o compensaţie financiară pentru angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în medii considerate periculoase sau dăunătoare sănătăţii. Reglementat prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, sporul poate ajunge până la 15% din salariul de bază.
În ultimii ani, însă, acest beneficiu a fost extins semnificativ în sectorul public, ajungând să fie acordat şi angajaţilor care lucrează în condiţii obişnuite, cum ar fi birourile.
Limitarea zilelor suplimentare de concediu
Pe lângă plafonarea valorii sporului, Guvernul va reduce şi numărul de zile suplimentare de concediu acordate pentru condiţii vătămătoare. În prezent, legea permite între 3 şi 10 zile în plus. Noua ordonanţă va fixa acest număr la maximum 3 zile.
Această prevedere vizează eliminarea unui mecanism care permitea creşterea artificială a duratei concediilor de odihnă în sistemul bugetar. Codul Muncii permite acordarea acestor zile suplimentare în anumite condiţii, însă ele au fost adesea aplicate foarte larg.
Exemple din trecut
În 2021, toţi cei 23.000 de angajaţi ai ANAF au primit 10 zile suplimentare de concediu şi un spor de 15%, printr-un ordin semnat de şefa instituţiei de atunci, Mirela Călugăreanu. Decizia s-a bazat pe constatarea că toţi aceşti angajaţi ar lucra în condiţii vătămătoare.
Astfel, un bugetar cu peste 10 ani de vechime poate ajunge la 35 de zile lucrătoare de concediu pe an – la fel ca judecătorii şi procurorii, conform articolului 79 din Legea privind statutul acestora.
Între timp, acelaşi număr de zile de concediu a fost acordat şi în alte instituţii publice, precum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit datelor publicate de Economedia.ro.
Diferenţe între sistemul public şi cel privat
Concediile bugetarilor din anumite categorii au ajuns aproape duble faţă de durată minimă legală prevăzută de Codul Muncii, adică 20 de zile lucrătoare. În timp ce în sistemul public se pot acorda până la 35 de zile libere anual, în sectorul privat, în cele mai multe cazuri, angajaţii primesc în jur de 21 de zile, potrivit unei analize publicate de platforma de recrutare eJobs şi citată de Economedia.