Guvernul a extins termenul de privatizare a Poştei cu şase luni

Întrucât până marţi, la expirarea termenului, niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini, Guvernul a decis în şedinţa de marţi să extindă cu şase luni termenul de privatizare a Poştei Române, dar şi să iniţieze un proces de restructurare a companiei şi "reaşezare" a datoriilor.

"În perioada aceasta de şase luni, compania va fi restructurată inclusiv din punct de vedere al numărului de personal, iar datoriile vor fi reaşezate, prin transformare în acţiuni sau reeşalonare, după care va fi iniţiat efectiv procesul de privatizare", relevă surse oficiale.

Ministrul Comunicaţiilor a primit în consecinţă mandat ca în termen de o săptămână să redacteze un act normativ care să reglementeze situaţia companiei.

Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul şedinţei de guvern, extinderea termenului de privatizare la Poşta Română a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, care a refuzat însă să răspundă la întrebările legate de restructurarea companiei şi a datoriilor.

Fără a oferi alte detalii, ministrul a precizat doar că termenul de privatizare va fi extins cu 180 zile.

Până marţi, la expirarea termenului, niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română.

Un motiv important ar fi situaţia financiară a companiei, iar altul noua datorie stabilită de ANAF, a declarat, marţi, directorul general al companiei, Ion Smeeianu, într-o conferinţă.

în fapt, potenţialii investitori interesaţi să participe la privatizarea Poştei au solicitat prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante, după ce ANAF a calculat, în urma unui control, noi datorii fiscale, de 107 milioane lei (25 de milioane euro).

"ANAF a identificat noi datorii fiscale, de 107 milioane de lei, aferente perioadei 2003-2012. Controlul a fost efectuat la cererea Ministerului pentru Societatea Informaţională", au relevat săptămâna trecută oficiali din companie.

Pe de altă parte, per total, compania are în prezent obligaţii fiscale ce depăşesc 240 milioane de lei, cu toate că este cel mai mare operator de profil şi are o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale.

Situaţia financiară negativă a Poştei şi datoria calculată de ANAF, de 107 milioane de lei, au avut ca efect apariţia unei reticenţe din partea potenţialilor investitori, a declarat Smeeianu.

Mai mult, investitorii au evitat să cumpere caietul de sarcini şi din cauza pierderilor provocate Poştei de respectarea prevederilor legate de serviciul universal în domeniul poştal.

Poşta Româna a consemnat în 2012 pierderi de 53 milioane de lei, comparativ cu 181 milioane de lei în 2011, la venituri de 1,255 miliarde de lei.

În perioada mai 2012-mai 2013, numărul salariaţilor disponibilizaţi prin pensionare şi sancţiuni a fost de 2.340, conform datelor prezentate de Smeeianu.

"În prezent, Poşta are 32.000 de salariaţi care îşi desfăşoară activitatea în aproximativ 5.600 de unităţi poştale. În mai 2012, când am preluat conducerea companiei, Poşta avea peste 34.000 de salariaţi. Pentru acest an, conform unor calcule estimative, ar trebui să fie disponibilizaţi 4.458 de salariaţi, cu o variaţie de plus/minus 5%, în funcţie de ultimele verificări şi discuţii cu sindicatele. Cei care vor fi disponibilizaţi vor primi, în funcţie de vechime, între 3 şi 30 de salarii", a declarat directorul general al Poştei.

Compania Naţională Poşta Română are ca acţionari Ministerul pentru Societatea Informaţională - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%.

În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, iar pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei.

Bugetul Poştei Române pentru acest an prevede venituri totale de 1,26 miliarde de lei şi profit zero, iar compania avea la sfârşitul anului 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei.

Numărul mediu de salariaţi scăzuse în 2011 cu peste 2.500, la 32.124 de persoane, iar în prezent, Poşta are circa 32.000 de angajaţi.