Guvernatorul BNM despre analiza FMI: "Este o analiză la sânge, foarte conservativă”

Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, este mai rezervat în ceea ce priveşte aprecierea impactului pe care îl va avea asupra Republicii Moldova încetinirea economiei ruse. „Eu aş fi puţin mai prudent în culorile pe care le-au folosit experţii de la Fondul Monetar Internaţional (FMI)”, roşu pe cinci domenii din şase, a declarat pentru Moldpres şeful băncii centrale.
(photos.com)
Ana Chitoroagă
07.08.2014

Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, este mai rezervat în ceea ce priveşte aprecierea impactului pe care îl va avea asupra Republicii Moldova încetinirea economiei ruse. „Eu aş fi puţin mai prudent în culorile pe care le-au folosit experţii de la Fondul Monetar Internaţional (FMI)”, roşu pe cinci domenii din şase, a declarat pentru Moldpres şeful băncii centrale.

Experţi ai FMI afirmau într-un articol publicat la începutul săptămânii curente că ţările din Europa de Est cu cele mai strânse legături cu Rusia, ar putea fi serios afectate de o încetinire accentuată a creşterii economice în Rusia care se confruntă actualmente cu sancţiuni şi contra-sancţiuni. Potrivit acestora, Republica Moldova este vulnerabilă pe cinci domenii: importuri şi exporturi, investiţii, asigurarea cu gaze şi sistemul bancar.

„Este o analiză la sânge, foarte conservativă. În ceea ce priveşte expunerea băncilor, în principal este vorba de plasamente interbancare efectuate de băncile noastre în băncile din Federaţia Rusă”, a apreciat Drăguţanu. Potrivit acestuia, „riscul este cu mult mai mic decât dependenţa de resursele energetice”.

FMI face ceea ce trebuie să facă, transmite mesaje, se asigură că atât comunitatea globală, cât şi autorităţile înţeleg corect care este situaţia actuală, sesizează care este viziunea Fondului pe această problemă. Noi, în Republica Moldova, suntem conştienţi de acest risc şi ar trebui să avem o abordare diplomatică şi să evităm decizii care să agraveze şi mai mult situaţia, a subliniat Dorin Drăguţanu.

Pentru majoritatea ţărilor europene, Rusia nu este o piaţă majoră de export. Prin urmare, o creştere mai lentă în Federaţia Rusă nu ar fi, probabil, atât de sensibilă. Însă, pentru multe ţări, „precum Belarus, Ucraina, Republica Moldova şi Ţările Baltice, ale căror exporturi pe piaţa rusă depăşesc 5 la sută din PIB, impactul ar putea fi substanţial”, au concluzionat experţii FMI. Potrivit acestora, investiţiile străine directe din Federaţia Rusă în sistemul bancar şi alte domenii din Belarus, Bulgaria, Muntenegru şi Moldova depăşesc 5 la sută.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor