Preşedinte ANRE: ”România va exporta gaz în R. Moldova în a doua jumătate a lunii august”

”Exportul de gaze în Republica Moldova, prin gazoductul Iaşi-Ungheni, este preconizat să înceapă în a doua jumătate a lunii august”, a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în cadrul conferinţei Focus Energetic.

Havrileţ a explicat că orice furnizor va putea vinde gaze în Republica Moldova la preţul de pe piaţa concurenţială din România. Prima etapă a interconectorului Iaşi-Ungheni va fi finalizată până în 15 august 2014, iar etapa a doua vizează prelungirea conductei până la Chişinău. În prima etapă, conducta va avea o capacitate de 14.000-15.000 metri cubi pe oră.

Pe de altă parte, şeful ANRE s-a referit la modalităţile de atragere a investitorilor în sistemul energetic, arătând că România trebuie să asigure predictibilitate legislativă, motiv pentru care Autoritatea a trecut în subordinea Parlamentului.

Havrileţ a mai susţinut că România a plătit cu un miliard de dolari mai puţin pentru gazul rusesc ca urmare a dezvoltării pieţei de electricitate şi gaze naturale. În opinia sa, prin listarea producătorilor de gaze pe bursă şi mărirea tranzacţiilor, competiţia va creşte, iar facturile vor scădea. Mai mult, şeful ANRE a susţinut că după liberalizare preţul energiei electrice a scăzut de la 240 de lei la 150 de lei MWh. ”Şi pe piaţa gazelor naturale putem avea aceeaşi evoluţie favorabilă. Preţul trebuie să fie unul corect. Următoarele reglementări vor fi în favoarea consumatorului. Furnizorul va trebui să explice formarea preţului final. Costul se va forma liber prin negociere directă”, a precizat Havrileţ. În opinia sa, foarte mulţi consumatori nu vor să treacă la un alt furnizor din comoditate, chiar dacă plătesc mai mult.

La rândul său, Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a arătat că România stă foarte bine din punct de vedere al independenţei energetice, fiind pe locul 2 în Europa. În opinia sa, România se confruntă cu un excedent al producţiei de energie, dar consumul de energie s-a redus cu 8,5%, până la 4,5 TW. Borza a criticat faptul că în România taxa pe apa uzinată este cea mai mare din Europa, iar sumele care ajung pe acest segment ar fi putut merge către investiţii. El s-a întrebat retoric dacă mai merită să faci investiţii în electricitate, dacă nu faci profit.

Vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, a subliniat faptul că UE pune accent pe siguranţa sistemelor energetice naţionale în noul context geopolitic. În opinia sa, pachetul de investiţii trebuie reconsiderat în România pentru a nu mai fi centrat pe producători. ”Toate investiţiile aduc creşterea ofertei într-o piaţă redusă în care cererea şi consumul stagnează”, a explicat oficialul, care a pledat pentru investiţii de tip intensiv care să optimizeze infrastructura. Calotă consideră că acestea ar trebui să se concentreze pe zona de servicii, transport, distribuţie şi stocare, deoarece altfel discrepanţa dintre ofertă şi capacitatea de consum va creşte.

În încheiere, Mihai Darie, director financiar la Nuclearelectrica, a afirmat că reactoarele 3, 4 de la Cernavodă vor costa 4,2 miliarde de euro şi şi-a exprimat speranţa că va exista posibilitatea de export pe piaţa regională.