Greva generală paralizează serviciile publice din Grecia
alte articole
Milioane de angajaţi au răspuns joi la un apel din partea liderilor principalelor două sindicate ale muncii din Grecia, care acoperă sectoarele public şi privat.
În cadrul grevei generale de joi a avut loc şi un marş în Atena, la care au participat mii de persoane. De asemenea, au fost înregistrate şi unele incidente în care grupuri de manifestanţi s-au ciocnit violent cu forţele de poliţie, fiind folosite bombe incendiare şi grenade de tip flash bang.
Angajaţii sunt alarmaţi de planurile guvernului de a crea un nou sistem de securitate socială, în baza căruia pensiile garantate de stat vor fi reduse la jumătate – pensia minimă fiind de 384 de euro – în timp ce pensiile suplimentare vor fi condiţionate de venitul persoanei şi de anii de plăţi efectuate la serviciile de securitate socială.
Greva generală a afectat transportul pe întreg cuprinsul ţării şi au fost închise birouri publice şi şcoli de stat. Spitalele au operat, de asemenea, doar cu personal de urgenţă.
În luna iulie, guvernul premierului Alexis Tsipras a cedat cerinţelor creditorilor internaţionali – Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – ca ţara să aplice măsuri de austeritate suplimentare în schimbul unui program de salvare financiară pe trei ani în valoare de 86 miliarde de euro. Grecia are nevoie de aceşti bani pentru a evita o ieşire forţată din zona euro.
Reducerile plănuite la pensii fac parte din măsurile economice pe care Atena este obligată să le aplice în schimbul ajutorului financiar internaţional.
„Vom îndura şi ne vom atinge obiectivele”
În ciuda criticilor şi nemulţumirilor puternice din partea populaţiei ţării faţă de măsurile de austeritate, premierul Tsipras a declarat: „Vom îndura şi ne vom atinge obiectivele. Oamenii ne vor judeca la finalul mandatului nostru... în toamna anului 2019”.
Nikolaos Adamopoulos, şeful principalului sindicat al funcţionarilor publici, ADEDY, a avertizat: „Va avea loc o rearanjare a scenei politice. Ar putea exista o majoritate parlamentară în favoarea programului de salvare financiară, dar acest lucru nu este reflectat în societate”.
De la începerea crizei economice a ţării din 2009, Grecia a primit în 2010 şi 2012 alte două pachete de salvare financiară de la creditorii internaţionali, cu o valoare totală de 240 miliarde de euro.
