Grecia se orientează spre „extreme”

Duminică în Grecia se vor desfăşura alegeri parlamentare anticipate, iar deznodământul lor va decide strategia de dezvoltare a ţării şi relaţiile sale cu Uniunea Europeană (UE). Sondajele de opinie relevă o slăbire a poziţiilor celor două principale partide ale ţării: Pasok, de centru-stânga, şi 'Noua Democraţie', de centru-dreapta. Acest lucru deschide drumul spre putere pentru un alt grup de partide, în care tonul va fi dat de forţele radicale: atât de extremă stânga, cât şi de extremă dreapta, notează cotidianul rus Kommersant.

Şeful guvernului grec de tranziţie, Lukas Papademos, a catalogat viitoarele alegeri - primele din momentul cufundării Greciei în cea mai profundă criză din istoria sa postbelică - un 'moment al adevărului'. 'Aceste alegeri vor decide cursul strategic al Greciei, viitorul ţării pentru următoarele decenii', a declarat Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), care a preluat în noiembrie anul trecut conducerea unui guvern de tehnocraţi.

În opinia lui Papademos, principalul merit al cabinetului său este 'înlăturarea pericolului falimentului', la care a contribuit primirea de către Atena a celui de-al doilea în ultimii doi ani pachet de credite din partea UE şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), în sumă totală de 130 de miliarde de euro, precum şi ştergerea a 100 de miliarde din datoria pe care Grecia o avea faţă de creditorilor privaţi, ceea ce a dus la reducerea cu o treime a datoriei externe a ţării. În afară de aceasta, potrivit lui Papademos, în ultimele luni 'au fost create cele mai bune - ţinând cont de actualele dificultăţi - condiţii pentru continuarea reformelor'.

De altfel, premierul aflat la final de mandat conştientizează că o consolidare a rezultatelor acestor schimbări va fi posibilă doar dacă noul guvern nu va ceda populismului şi nu va renunţa la măsurile drastice negociate cu creditorii. Aceste măsuri prevăd reducerea salariilor şi pensiilor, reducerea cheltuielilor sociale şi a numărului de locuri de muncă, în contextul reorganizării domeniilor ineficiente. Îndemnând viitorul guvern să urmeze actualul curs anticriză, Papademos a amintit că lasă 'moştenire' 48 de legi şi de acorduri internaţionale, care trebuie îndeplinite pentru a menţine economia greacă pe linia de plutire.

Între timp, protestele care s-au abătut asupra Greciei în data de 1 mai au amintit că noul guvern se va afla sub o presiune permanentă din partea societăţii, care consideră măsurile anticriză drept o lezare a drepturilor sale. În acest context, experţii prognozează că noile alegeri vor fi unele de protest şi vor duce la slăbirea celor două importante forţe politice ale ţării, Pasok şi 'Noua democraţie', care au condus alternativ Grecia în decursul ultimelor decenii.

Sondajele de opinie arată că cele două partide nu vor putea întruni mai mult de 30 la sută din voturi, pentru a forma un guvern monopartit. Totodată, numărul de partide reprezentate în parlament ar putea creşte de două ori, ajungând la zece. Pe valul de nemulţumire, popularitate câştigă forţele radicale atât de stânga, cât şi de dreapta: blocul forţelor de stânga Syriza, Adunarea Populară Ortodoxă şi partidul de extremă dreaptă 'Zorii Aurii'.

'Alegerile vor încheia formarea unei noi structuri politice în Grecia, care se îndepărtează de sistemul bipartit', subliniază analistul rus Aleksandr Râtov. Acesta aminteşte că modificarea sistemului a început în 2008, ca o replică la criza globală, care a necesitat promovarea în prim plan a unor noi forţe politice, cu o nouă ordine de zi, partide care înainte erau considerate marginale.

În opinia lui Râtov, dat fiind probabilul caracter eterogen al noii coaliţii greceşti, este destul de posibil ca în final noul guvern să fie tot unul tehnocrat. 'Astăzi, cel mai important lucru pentru Grecia şi pentru opţiunea sa europeană este continuarea reformelor, iar actualul guvern de tehnocraţi a demonstrat că este capabil să le realizeze', afirmă analistul rus.