Alegătorii furioşi din UE se revoltă împotriva austerităţii (AP)

Timp de mai bine de un an, oficialii UE au cerut austeritate mai presus de orice ca mijloc de a rezolva criza datoriilor din Europa. Acum, oameni care nu doresc să plăteasca preţul pentru aceasta şi-au mutat lupta din stradă la urnele de vot, se arată într-o amplă analiză de miercuri a Associated Press (AP).

Au căzut guverne, multe sunt expuse riscului iar în unele locuri o tendinţă puternică de naţionalism este în creştere, ceea ce ar putea arunca Europa şi mai profund într-o mentalitate de fortăreaţă. În joc este viitorul continentului, unde ţările bogate şi cele sărace se confruntă cu munţi de datorii şi economii muribunde - o combinaţie toxică, care de multe ori pare să necesite remedii contradictorii de strângere a curelei şi stimulare economică.

Din ce în ce mai mult, accentul îndelungat pus pe austeritate îi convinge pe europeni că mantra susţinută mai ales de Germania a responsabilităţii fiscale creează un cerc vicios în care o mai mare mizerie conduce la o creştere mai mică - ceea ce duce la o neplăcere şi mai mare privind datoria.

'Ceea ce se întâmplă în Europa este că măsura austerităţii încetineşte de fapt reechilibrarea necesară a economiilor europene', a declarat Simon Tilford, economist-şef la Centrul pentru Reformă Europeană.

Măsurile de austeritate menite să echilibreze bugetele naţionale au condus la reduceri drastice de cheltuieli de către guvernele de pe continent, inclusiv disponibilizări şi reduceri ale salariilor bugetarilor, ale unor servicii-cheie, printre care programe de asistenţă socială şi dezvoltare, precum şi creşteri de taxe pentru a spori veniturile guvernamentale. Mulţi din Europa s-au săturat de acest medicament amar.

În Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy, unul dintre arhitecţii răspunsului UE la criza financiară, este în pericol de a-şi pierde mandatul în doilea tur de scrutin de luna viitoare, în faţa contracandidatului său Francois Hollande - un socialist care promite să nu reducă ci să crească cheltuielile publice cu 20 miliarde de euro (26,3 miliarde dolari) pâna în 2017. Hollande promite şi să renegocieze mult lăudatul pact bugetar dintre 25 de ţări ale UE, destinat să pună în aplicare disciplina fiscală naţională.

Grecii vor merge luna viitoare la alegeri în care partide extremiste, ostile planurilor de salvare internaţionale care necesită o austeritate excesivă, sunt de aşteptat să obţină succese mari, ce ar putea periclita eforturile depuse de guvernul tehnocrat actual pentru a reduce datoriile ţării.

Şi coaliţia conservatoare din Olanda, care s-a menţinut la putere 18 luni, a demisionat săptămâna aceasta după ce nu a reuşit să cadă de acord asupra reducerii propriului deficit bugetar pentru a se conforma limitelor pe care UE le-a cerut cu atâta înverşunare şi altor ţări.

În Republica Cehă, aproape 100.000 de persoane au manifestat în Piaţa Wenceslas din centrul oraşului Praga, în weekend-ul trecut, pentru a protesta faţă de reformele guvernamentale şi reduceri, cerând demisia guvernului într-una dintre cele mai ample demonstraţii de la căderea comunismului.

AP aminteşte că la începutul acestui an, zeci de mii de români furioşi din cauza reducerilor drastice ale salariilor bugetarilor au ieşit în stradă iar guvernul a căzut.

Analiştii spun că nu este de mirare că oamenii s-au săturat. 'Nu cred că există vreo ţară care să accepte o austeritate fără sfârşit şi scăderea standardelor de trai', a afirmat Tilford. 'Trebuie să existe lumina de la capătul tunelului', a subliniat el.

Alegătorii pot avea motive întemeiate de a respinge reducerile nemiloase. Dar în dorinţa lor de a evita durerea i-ar putea determina pe politicieni să amâne deciziile pe care Europa trebuie să le ia pentru a rămâne competitivă la nivel global.

Mulţi experţi spun că protecţiile guvernamentale pentru lucrători trebuie relaxate - de exemplu, făcând mai uşor pentru angajatori să angajeze şi să concedieze - cu scopul de a opri fuga de locuri de muncă din Europa spre regiuni considerate mai prietenoase cu afacerile.

Furia pare să-i împingă pe alegători spre extreme. În primul tur al alegerilor din Franţa, aproape un alegător din cinci a votat pentru Frontul Naţional, un partid de extremă-dreapta, anterior cunoscut în primul rând pentru platforma sa anti-imigraţie. Acest lucru, împreuna cu 11% pentru candidatul de extremă-stânga Jean-Luc Melenchon, arată un nivel ridicat de furie, a declarat Piotr Kaczynski, cercetător la Centrul de Studii Europene din Bruxelles. 'Marii câştigători ai alegerilor franceze sunt partidele extremiste - extrema-dreapta şi extrema-stânga', care au obţinut împreună peste 30% din voturi, a spus Kaczynski.

Ascensiunea formaţiunilor extremiste nu se limitează la Franţa. În Grecia, partidul neo-nazist ''Zori de Aur'' este fruntaş în sondaje şi poate câştiga o duzină de locuri în Parlament.

Un politician de dreapta care a criticat strident Islamul a provocat căderea guvernului olandez al premierului Mark Rutte. Geert Wilders, al cărui sprijin a fost critic pentru guvernul minoritar al lui Rutte, a decis să-şi retragă sprijinul faţă de planurile de reducere a bugetului.

'Odată cu demisia guvernului lui Rutte, cursul de austeritate pro-ciclică din Europa s-a dovedit încă o dată a fi cel mai mare program de reduceri pentru guverne din istoria recentă', a comentat Financial Times Deutschland într-un editorial de marţi.

Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a criticat acţiunile lui Wilders în tonuri acide. 'Am ştiut întotdeauna că dacă votezi pentru partide radicale de dreapta euro-sceptice şi xenofobe faci ca democraţia să fie nu mai stabilă, ci mai instabilă', a declarat Schaeuble. 'Acest lucru poate fi văzut acum în Olanda. Deci, sfatul meu este să nu votaţi în acest fel', a subliniat el.

În contextul în care Europa evoluează, germanii ar putea sfârşi prin a fi marii perdanţi. Ei au fost cei mai insistenţi în aplicarea austerităţii, avertizând asupra 'hazardului moral' de a ajuta ţările care nu au suferit suficient ca urmare a unor lacune trecute în disciplină.

Acum, este posibil ca viitorul Europei să se afle de partea unor politicieni ca Hollande. Acesta a promis să crească taxele pentru bogaţi, să creeze 60.000 de noi locuri de muncă în sistemul de învăţământ şi să subvenţioneze 150.000 de locuri de muncă pentru tineri.

Marţi, cancelarul german Angela Merkel îşi apăra încă cu înverşunare insistenţa pe austeritate. 'Să fie clar, nu este cazul să spunem că economisirea rezolvă orice problemă, dar dacă acasă vorbeşti despre cum vrei să-ţi modelezi viaţa tolerabil, atunci una dintre primele condiţii este să reuşeşti pe baza a ceea ce câştigi', a spus ea.

Totuşi, cel puţin unii economişti pledează acum pentru stimularea economiei - chiar şi cu preţul unor deficite mai mari. 'Nu poate exista sustenabilitate fiscală în Europa ca întreg fără o revenire la creşterea economică', a afirmat Tilford.