Gordon Brown cere descentralizarea Marii Britanii şi cedarea mai multor competenţe Scoţiei

Fostul premier laburist Gordon Brown, deputat de Scoţia, a rupt în sfârşit tăcerea privind referendumul scoţian şi a cerut o ambiţioasă propunere de reformă constituţională, care să transforme actualul 'stat unitar şi centralizat într-o alianţă de parteneri egali în care puterea să fie împărţită'. Brown, care a condus guvernul britanic între 2007 şi 2010, cere astfel o nouă serie de transferuri de competenţe, în materie de locuri de muncă, sănătate, transport şi regenerare economică, notează miercuri ziarul ABC.

Gordon Brown a profitat de intervenţia sa la o reuniune a Partidului Laburist pentru a recomanda 'un nou acord de repartizare fiscală' care să permită parlamentului scoţian să controleze până la 40% din cheltuielile publice, de trei ori mai mult decât cele 12% din prezent.

Brown, fiu al unui pastor presbiterian, a propus totodată, într-un discurs pronunţat într-o biserică din Glasgow, o nouă lege constituţională (Marea Britanie nu are o Constituţie scrisă) care să stabilească competenţele rezervate statului central precum 'apărarea, securitatea şi bunăstarea celor patru naţiuni'. Restul puterilor vor fi împărţite cu parlamentul scoţian din Holyrood sau cedate entităţilor locale într-un proces de descentralizare pe care l-a considerat 'radical'.

Pe de altă parte, o nouă lege cu rang constituţional ar garanta permanenţa autonomiei scoţiene. Autoguvernarea a fost restaurată în 1999, în timpul guvernării lui Tony Blair, în cadrul procesului de 'restituire' a puterilor regiunilor care formează Marea Britanie. În ceea ce priveşte Irlanda de Nord (Ulster), această autonomie putea să fie suspendată de Londra, cum a fost cazul de câteva ori, în funcţie de procesul de pace nord-irlandez.

Iniţial, parlamentul scoţian de la Holyrood avea capacitate de decizie doar asupra a 9% din cheltuielile publice. Acest procent a crescut la 12% în prezent şi va ajunge la 16% din 2016, când va intra în vigoare a doua tranşă de 'autonomie' prin cedarea către Scoţia a anumitor impozite pe proprietate. Propunerile lui Brown sunt însă şi mai ambiţioase, ceea ce ar transforma statul britanic în cheie federală.

Deşi nepopular în Marea Britanie ca urmare a gestionării crizei financiare din 2008, Brown are încă rezerve de capital politic în Scoţia, unde laburiştii sunt partidul naţional cu cea mai mare prezenţă. Ei au obţinut 31,6% din voturi la alegerile regionale din 2011, faţă de de 45,3% pentru naţionalişti, 13,9% pentru conservatori şi 7,9% pentru liberali. Chiar dacă laburiştii au pierdut 6,2% din voturi la alegerile generale din 2010, care i-au cedat victoria conservatorului David Cameron, în Scoţia ei şi-au îmbunătăţit rezultatele cu 2,5%, menţinând cele 41 de mandate scoţiene pe care laburiştii le deţin în Westminster.

Este şi motivul pentru care discursul său, pronunţat cu şase luni înainte de referendumul privind independenţa, a fost contestat imediat de guvernul naţionalist scoţian. Singurul mod de a obţine mai multe puteri este să se voteze 'da' la referendum, i-a replicat Nicolas Sturgeon, vicepreşedinta executivului regional prezidat de Alex Salmond.

Propunerea lui Brown confirmă numeroasele indicii că partidele naţionale pregătesc un pachet de aprofundare a autoguvernării, ca o contraofertă la secesiunea propusă de Partidul Naţionalist Scoţian. Săptămâna trecută, ministrul pentru Scoţia, Alistair Carmichael, confirma la o întâlnire cu presa din Londra că vor fi sporite competenţele scoţiene dacă votul 'nu' va câştiga la referendumul din 18 septembrie.

La rândul său, liberalul Sir Menzies Campbell a publicat unui raport despre ceea ce partidele naţionale ar trebui să propună în cheie de descentralizare. În acest nou raport, Campbell propune 'un nou program de schimbare radicală' pentru a ceda Scoţiei mai multe competenţe şi integrează pentru prima dată această alternativă de autonomie în calendarul politic al ţării.

El crede astfel că în 2015 regina trebuie să includă trasferul de puteri Scoţiei în discursul anual cu care inaugurează sesiunea parlamentară şi în care expune priorităţile legislative ale guvernului. Altfel spus, liberalii vor să se prezinte înaintea alegerilor generale prevăzute în mai 2015 cu o propunere de autoguvernare pentru Scoţia, astfel încât în viitoarea legislatură şi indiferent de partidul aflat la guvernare să fie transpuse în realitate aceste planuri, conchide ABC.