Adunarea Generală a ONU cere Rusiei returnarea imediată şi necondiţionată a copiilor ucraineni

Adunarea Generală a ONU a cerut miercuri returnarea imediată şi necondiţionată a copiilor ucraineni „transferaţi forţat” în Rusia – o chestiune delicată în timp ce Kievul şi Moscova încearcă să negocieze încheierea luptelor, relatează Kyiv Post.

Adunarea a adoptat rezoluţia neobligatorie cu 91 de voturi pentru, 12 împotrivă şi 57 de abţineri. Rusia s-a numărat printre statele care au respins măsura.

Rezoluţia „cere ca Federaţia Rusă să asigure returnarea imediată, sigură şi necondiţionată a tuturor copiilor ucraineni care au fost transferaţi forţat sau deportaţi”.

De asemenea, solicită Moscovei „să înceteze, fără întârziere, orice practică viitoare de transfer forţat, deportare, separare de familii şi tutori legali, schimbare a statutului personal, inclusiv prin acordarea cetăţeniei, adopţie sau plasament în familii surogat, şi îndoctrinare a copiilor ucraineni”.

Ucraina a acuzat Rusia că a răpit cel puţin 20.000 de copii ucraineni de la începutul conflictului, în februarie 2022.

Mariana Betsa, viceministra de Externe a Ucrainei, a spus că Rusia este responsabilă de „cea mai mare operaţiune de răpire de stat din istorie”. Până acum, peste 1.850 de copii au fost găsiţi şi aduşi acasă.

„Nu va exista o pace justă în Ucraina fără returnarea imediată şi necondiţionată a copiilor noştri acasă”, a declarat Betsa de la tribuna Adunării înainte de vot.

„Sub acoperirea excursiilor, copiii sunt separaţi de mediul lor familial, creând condiţii pentru influenţa ideologică şi obişnuindu-se treptat cu instituţiile ruseşti”, a declarat CNR.

În timp ce Rusia admite că unii copii au fost luaţi din zone de luptă pentru protecţia lor, adjuncta ambasadorului rus la ONU, Maria Zabolotskaia, a denunţat rezoluţia drept „plină de acuzaţii mincinoase”.

„Fiecare vot pentru rezoluţie reprezintă un sprijin pentru minciuni, război şi confruntare. Fiecare vot împotrivă este un vot pentru pace”, a spus ea.

Votul din Adunarea Generală a ONU a avut loc în timp ce Statele Unite – care au votat pentru rezoluţie – încearcă să facă atât Rusia, cât şi Ucraina să accepte planul american de a pune capăt războiului.

Dar eforturile de a găsi un compromis s-au blocat în mod repetat, în timp ce, pe front, armata rusă continuă să avanseze lent – deşi cu pierderi semnificative.

Luna trecută, după discuţiile de la Geneva, Zelenski a salutat progresul înregistrat cu negociatorii americani, în special includerea unor „puncte extrem de sensibile”, precum returnarea copiilor ucraineni despre care el a spus că au fost răpiţi de Rusia.

Pentru ambasadorul UE la ONU, Stavros Lambrinidis, „copiii răpiţi ai Ucrainei nu pot aştepta rezultatul final, decizia Rusiei de a opri sau nu războiul”.

Din 2023, armata rusă se află pe o listă neagră a ONU care include ţările responsabile pentru încălcarea drepturilor copiilor în zone de conflict, în special din cauza răpirii aparente a copiilor ucraineni.

În acelaşi an, Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, afirmând că există „motive rezonabile să se creadă” că acesta „poartă responsabilitatea pentru crima de război de deportare ilegală” a copiilor ucraineni în Rusia.