Ghinea "dă din casă". Casa PSD. Episodul cu şomajul tinerilor

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, le adresează o scrisoare deschisă preşedintelui Tineretului Social Democrat şi europarlamentarului PSD Emilian Pavel, după ce aceştia i-au "atras atenţia" premierului că banii europeni pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor români nu trebuie pierduţi.

În scrisoarea sa, Ghinea le aminteşte celor doi social democraţi cum colegul lor de partid, Adrian Marius Dobre voia să "rezolve" problema şomajului tinerilor dând 12 milioane de euro pentru benzină, alte câteva milioane pe/ şi închiriat maşini şi 1,6 milioane de euro pe memory stick-uri, la preţ supraevaluat.

Redăm scrisoarea lui Ghinea:

Întâmplări din guvernare - episodul cu şomajul tinerilor

Către Gabriel Petre,
Preşedintele Tineretul Social Democrat

Emilian Pavel,
Deputat în Parlamentul European

Stimaţi domni,

Aţi publicat recent o scrisoare deschisă adresată premierului Cioloş, numită ”Banii europeni pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor români nu trebuie pierduţi!”.

Am urmărit acest subiect din decembrie 2015, când am intrat la Cancelaria premierului, în poziţia de consilier de stat. Pentru mine episodul povestit mai jos a fost unul halucinant.

Vă scriu în speranţa că puteţi reprezenta un alt mod de a face politică şi de a guverna.

Stimaţi domni, tonul dramatic al scrisorii dvs. ar lăsa să se înţeleagă un dezinteres al guvernului faţă de problema semnalată. Din păcate, sunteţi victimele campaniei doamnei Ana Birchall.

În ultima vreme, dna Birchall somează practic Comisia Europeană şi Autoritatea de Certificare şi Plată să ceară returnarea avansului pentru Schema Europeană pentru Angajare a Tinerilor. Am primit (pentru că aşa e procedura, guvernele statelor membre primesc copii ale corespondenţei) valul de scrisori trimise şi primite de domnia sa. Mărturisesc că încerc un sentiment de jenă pentru postura în care se pune.

În ultima dintre scrisorile primite de la Comisia Europeană - Directorul General pentru Ocupare (din 27 iulie), dna Birchall primeşte explicaţia: avansul nu a fost încă returnat, dar procedura spune că va urma acest pas pentru că procesul de desemnare (acreditare) al Autorităţii de Management POCU nu este finalizat.

Aşa cum cere procedura, Comisia va începe acest proces cu state mai mature care nu au terminat acreditarea sau care nu au finalizat plăţile pentru tineri (Spania, Marea Britanie sunt în aceeaşi situaţie).

Urmează, în răspunsul Comisiei către domnia sa, următoarele paragrafe: ”However, this amount will not be lost for România and will be paid back when eligible expenditure claims will be sent to the Commission. Commission services are in constant communication with the Romanian authorities who are elaborating and putting up for public consultation various calls for projects under the Youth Employment Iniţiative, aimed at providing integrated packages of personalized services comprising, among others, training, employment, apprenticeships and traineeships, as well as education opportunities for the young people not in employment, education or training (NEETs) registered with Public Employment Services.”

Comisia îi spune doamnei Birchall că banii nu vor fi pierduţi şi că este în dialog permanent cu actualul guvern pentru a concepe schemele de intervenţie care să cuprindă training, ucenicii, proiecte de educaţie pentru tinerii înscrişi la Agenţia pentru angajare (ANOFM).

Acesta este cuvântul cheie: tineri înregistraţi la Agenţia pentru Ocupare (ANOFM)

Vă pot spune, în premieră în spaţiul public, că împreună cu ministrul Muncii Dragoş Pîslaru am lucrat cu DG Employment pentru a concepe aceste scheme, care vor fi lansate în septembrie, odată cu schimbarea cadrului legislativ care să le permită.

Pentru ca publicul să înţeleagă contextul discuţiei noastre, permiteţi-mi un scurt detur.

Uniunea Europeană a lansat Youth Employment Iniţiative în 2013 în ideea de a finanţa în mod special politici de atragere în câmpul muncii a tinerilor care nu sunt în sistemul de educaţie, nici în training şi nici angajaţi (NEETs – not în education, employment or training).

Ideea iniţială la nivel european era ca statele membre să aibă mecanisme de înregistrare şi asistenţă individualizată pentru tinerii respectivi. În România totul s-a blocat la înregistrare: am reuşit ”performanţa” de a nu avea măcar o bază de date operaţională cu aceşti tineri.

În februarie 2014, Ministerul Muncii a lansat două proiecte pilot finanţate prin POSDRU care preced schema "Garanţia pentru tineri". (mai multe detalii: http://www.mmuncii.ro/…/comunicate-de-presa/3176-2014-02-05…)

Astăzi, Centrele de Garanţii înfiinţate prin cele două proiecte nu sunt funcţionale. În loc să înregistrăm tinerii la ANOFM au preferat să dezvolte infrastructură paralelă, care dispare odată proiectele încheiate. La finalul acestor proiecte avem baze de date nefuncţionale şi neintegrate cu bazele de date primare ale ANOFM.

În aprilie 2014, ANOFM a lansat proiectul finanţat tot din POSDRU „Cardul Profesional European 2 – instrument inovativ de modernizare şi eficientizare a activităţii SPO”.

Ministerul şi Agenţia s-au sabotat reciproc în implementarea acestor proiecte paralele. Acest proiect ANOFM a avut ca scop creşterea calităţii serviciilor oferite persoanelor în căutarea unui loc de muncă prin emiterea de carduri profesionale şomerilor înregistraţi la ANOFM.

Nu am înţeles niciodată cum ajutăm noi şomerii dându-le un carton pe care scrie că… îşi caută loc de muncă. Nici această bază de date nu este utilă pentru o politică europeană adecvată de angajare a tinerilor.

Aşa a petrecut România anul 2014 în ceea ce priveşte politicile pentru tinerii NEETs.

Ca o încununare a proiectelor mai sus amintite, în aprilie 2015 guvernul Ponta a lansat ”Planul de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2014 - 2015”.

Citiţi, vă rog, comunicatul de presă de pe site-ul Ministerului Muncii: ”Garanţia pentru tineret, cel mai amplu program de combatere a şomajului în rândul tinerilor, din ultimii 25 de ani

Link: http://www.mmuncii.ro/…/3765-garanţia-pentru-tineret-cel-ma…

Lansarea a fost făcută de Victor Ponta şi Rovana Plumb, atunci premier, respectiv ministrul Muncii. Este interesant de citit retrospectiv comunicatul: ”Se urmăreşte ca tinerii cu vârsta mai mică de 25 ani, care îşi pierd locul de muncă sau care nu găsesc unul după terminarea studiilor, să primească o ofertă de bună calitate, fie de angajare, fie de continuare a educaţiei sau de intrare în ucenicie, ori de efectuare a unui stagiu. Oferta va fi primită în decurs de 4 luni de la înregistrarea la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă”.

Deci, urmau a se face oferte individualizate, DUPĂ înregistrarea la ANOFM. Veţi fi şocaţi să aflaţi că nimic din astea nu s-a întâmplat? Cum spuneam, s-au blocat la bazele de date.

”Programul "Garanţia pentru tineret" este un program istoric, cel mai amplu şi coerent program pentru tineri din ultimii 25 de ani. Graţie acestui demers, 441.000 de tineri cu vârste între 16 şi 24 de ani vor fi sprijiniţi pentru găsirea unui loc de muncă", declara la acel moment doamna Rovana Plumb, atunci ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Cei 441000 de tineri nu au fost sprijiniţi pentru găsirea unui loc de muncă. Nici măcar nu au fost înregistraţi în bazele de date plătite din proiectele POSDRU.

Cum trebuia făcut?

Trebuia întărită capacitatea ANOFM de a asista aceşti tineri. Create instrumente de finanţare prin care banii europeni să suplimenteze fondurile naţionale, prin scheme simple: vine angajatorul, demonstrează că face o ucenicie (cost simplificat standard), primeşte subvenţia pentru ucenicie. Vine şi demonstrează că face training (cost simplificat standard), primeşte subvenţia pentru training (cu condiţia să îl angajeze pe tânăr).

Pare atât de simplu. De ce nu s-a făcut?

ANOFM a refuzat să pună bazele proprii de date la dispoziţie firmelor care derulau proiecte POSDRU paralele. Ministerul s-a apucat deci să plătească noi baze de date prin aceşti parteneri.

Scopul pare a fi să facem noi şi noi baze de date, deşi nu le terminăm pe cele începute şi plătite deja.

Ştiţi ce este amuzant? Ca şi eu am înţeles târziu aceste dedesubturi.

O să vă spun cum.

Ne apucăm să guvernăm în decembrie trecut. Primim semnale că se apropie termenul când trebuiau trimişi la Comisie bani din schemele naţionale pentru tineri.

Ce să trimiţi însă dacă nu există în realitate schemele invocate de doamna Plumb? Deci şi dacă era finalizată acreditarea, ajungeam la problema de fond.

Domnul secretar de stat Adrian Marius Dobre ne explică însă că e totul ok, trebuie să facem nişte caravane prin ţară ca să găsim tineri NEETs. Nu prea pricepem cum angajăm tinerii prin caravane, dar suntem tehnocraţi, ne prindem greu la şmecherii.

Pe domnul Dobre probabil că îl ştiţi, a fost secretar de stat la Ministerul Muncii şi este membru PSD.

Pe 18 ianuarie 2016 vizitez împreună cu premierul Cioloş Ministerul Muncii. Domnul Dobre ne prezintă o schemă pentru tineri. 46 de milioane de euro ca să facem… o altă bază de date cu tinerii NEETs.

Trimit feedback scris în numele premierului, spun că nu e ok, că nu se combate şomajul doar făcând baze de date, ci trebuie intervenţii individualizate pentru fiecare tânăr, care chiar să pună pe o traiectorie de tip ucenicie / întoarcere la şcoală / antreprenoriat. Domnul Dobre nu zice nimic.

Timpul se scurge rapid, convoc o întâlnire cu ANOFM, Ministerul Muncii, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Educaţiei – domnul Dobre pare cooperant, convenim că nu se pot da atâţia bani doar ca să se plimbe unii prin ţară şi ca să înregistreze tinerii, că e nevoie de o intervenţie integrată, că ANOFM va face un proiect mare sistemic în care intră atât înregistrarea tinerilor cât şi profilarea şi asistenţa individualizată, urmând apoi ca angajatorii să preia tinerii de la ANOFM prin scheme de ajutor individualizat.

Trimit minuta discuţiei la toată lumea, bucuros că am rezolvat una dintre problemele presante de pe agendă (dar ca să fiu sigur, introduc Schema naţională pentru tinerii NEETs în Pachetul Integrat Anti-sărăcie, ca temă de urmărit de la Cancelaria Guvernului. Tot acolo se regăseşte şi proiectul de reformare a ANOFM, pentru care există bani europeni dedicaţi – deci pe de o parte reformăm Agenţia şi îi punem criterii clare de performanţă, pe de altă parte devine elementul central al politicilor pentru şomaj în rândul tinerilor).

Apoi iar se rupe filmul. Oameni de la ANOFM mă abordează pe holuri la o conferinţă şi îmi spun: domnule consilier, nu vreau să ne vadă cei de la minister că vorbim, ne-au spus că nu mai avem voie să vorbim cu consilierii premierului.

Deja creierul meu de tehnocrat începe să dea rateuri de înţelegere a realităţii. Iată-ne deci un fel de guvern de ilegalişti: încercăm să salvăm politicile de ocupare pentru tineri, dar nu carecumva să ne prindă Ministerul Muncii că ne ocupăm cu aşa ceva.

Apoi alt şoc şi altă lecţie. În 8 februarie 2016, domnul secretar de stat Dobre îmi trimite spre informare un draft de proiect pe care l-a trimis şi Comisiei Europene, deşi nu e uzuală verificarea la acea etapă. Mă întreb de ce ar face aşa ceva. Nu pot explica decât prin dorinţa de a pune pe toată lumea în faţa faptului împlinit. Însă primim cu toţii de la Comisie un feedback care spune în esenţă că proiectul nu face decât să arunce banii pe baze de date. Tot ce spun aici e documentabil, există schimburile de mesaje.

Îi scriu doamnei Ana Costea, atunci ministru al Muncii că domnul Dobre lucrează în contra interesului public şi că riscăm să ratăm proiectul NEETs din cauza lui. Şi acest schimb de mesaje există, dacă sunteţi interesaţi.

La 1 martie 2016 a apărut în presă o ştire seacă: premierul Dacian Cioloş l-a demis pe secretarul de stat Adrian Marius Dobre. Nu ştiu ce a spus la partid legat de demiterea sa, dar în spaţiul public a minţit că a plecat el din guvern pe motiv de incompatibilitate cu tehnocraţii.

Episodul Dobre – NEETs m-a şocat. Pur şi simplu nu îmi imaginam de ce nu se întâmplă ceva atât de simplu. De ce am pierdut ani şi zeci de milioane de euro pe aproape nimic pentru tineri. În logica mea, nu avea niciun sens. Am priceput abia după ce a fost demis, când în fine am putut să văd bugetul proiectului pe care îl gândise.

Ştiţi cum rezolva dl Dobre problema cu şomajul tinerilor? Din cele 46 milioane de euro, dădea 12 milioane pentru benzină. Alte câteva milioane pentru închiriat maşini. Dădea 1,6 milioane de euro pe memory stick-uri, la preţ supraevaluat.

Dădea (tinerilor, cred) 400.000 de şepci şi 977.000 de ceasuri. Citiţi bine: aproape un milion de ceasuri. Omul era pus pe vânturat bani.

Dacă l-aţi întrebat pe premierul Cioloş ce facem noi pe acest subiect, vă răspund bucuros.

Dat fiind că abordarea cu proiecte fragmentate de tip POSDRU s-a dovedit deficitară şi nu a rezolvat problema la nivel sistemic, am prins în Pachetul Anti-sărăcie amintitele măsuri (vă reamintesc că l-am lansat la începutul anului – dacă aveam de atunci interlocutori rezonabili la Ministerul Muncii, eram în grafic pentru salvarea prefinanţării). Cum prefinanţarea era deja de facto pierdută în momentul demiterii domnului Dobre, am lucrat de atunci cu Comisia Europeană şi cu ministrul Dragoş Pîslaru pentru a construi o adevărată politică pentru tinerii şomeri, finanţată din Programul Operaţional Capital Uman.

Astfel, vom modifica şi cadrul legislativ intern şi Programul POCU pe care guvernul Ponta l-a gândit prost în punctul referitor la tineri. Nu va mai fi nevoie ca angajatorii să facă proiecte complicate pentru angaja unul sau câţiva tineri. Vom plăti doar impactul real (ucenicie, angajare, formare), nu proiecte fanteziste sau baze de date nefuncţionale.

Costurile simplificate pe care trebuie lucrat vor fi adoptate prin ordine de miniştri (ar fi trebuit calculate şi folosite de România încă de acum doi ani, ca instrument de simplificare a fondurilor europene).

Împreună cu Dragoş Pîslaru am finalizat negocierile cu Comisia pentru modificarea POCU, cadrul legislativ e pregătit şi aşteaptă întoarcerea Parlamentului din vacanţă. Sperăm să avem colaborarea dumneavoastră.

Termin cu o ultimă idee.

Unele persoane spun că tehnocraţii invocă ”greaua moştenire”. Vă rog să remarcaţi că aflaţi despre povestea asta abia acum. Dl. Dobre a fost demis discret – poate prea discret, mă gândesc acum.

Negocierile cu Comisia au fost lungi şi grele, pe un subiect sensibil şi moştenit cu multe probleme. Dar după ce adresaţi premierului o scrisoare deschisă, după ce doamna Birchall trimite adrese la Bruxelles pentru a face presiuni să ni se retragă prefinanţarea, nu era firesc să tac.

Mai ales că eu, personal, am primit prin afacerea Dobre-NEETs botezul focului. Am învăţat, în mod brutal, cum pot fi pervertite instituţiile. Nu am pornit campanie cu ”greaua moştenire”, dar ar fi absurd să tăcem.

Am preferat să curăţăm sistemul în linişte.

În fine, când se discuta în Guvern despre Cuminţenia Pământului, premierul Cioloş a ţinut un discurs despre noi ca naţiune şi despre valorile noastre. Fără un popor care să creadă în ea, Cuminţenia e doar o piatră. Atunci, acest guvern a decis să parieze că suntem o naţiune.

În plină şedinţă de guvern, în sinea mea mă gândeam: o să facem campanie să strângem de la oameni bani pentru Cuminţenie exact cât voia să spargă dl Dobre pe benzină pentru caravane într-un singur proiect.

Asta ca să avem o idee despre dimensiunea problemei.

Şi câte asemenea portiţe a închis acest guvern. Poate prea discret. Poate în alte episoade mai venim cu alte exemple.

Vă mulţumesc pentru oportunitatea de a exorciza nişte probleme de la începutul acestei guvernări.

Cristian Ghinea
Ministrul Fondurilor Europene"