Germania îşi pierde aliaţii din cadrul pactului bugetar

Sfârşitul săptămânii trecute a pus sub semnul întrebării îndeplinirea acordurilor înregistrate în Europa în vederea luptei cu criza datoriilor, acorduri iniţiate de Germania şi sprijinite de Franţa şi Olanda, ţări în care sunt aşteptate schimbări bruşte de curs politic. În acest context, investitorii atenţionează cu privire la continuarea declinului economic al zonei euro. Între timp, veşti proaste care să poată deveni un fond negativ pentru problemele politice ale UE există şi acum cu prisosinţă: astfel, autorităţile Spaniei au recunoscut marţi în mod oficial recesiunea din economie, notează cotidianul rus Kommersant.

Alianţa dintre Germania şi Franţa, care în ultimii doi ani a condus lupta cu criza din zona euro, riscă să se destrame din motive economice externe. Preşedintele Partidului Socialist al Franţei, Francois Hollande, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, devansându-l pe preşedintele în exerciţiu, Nikolas Sarkozy. Hollande a declarat în repetate rânduri că intenţionează să revizuiască măsurile propuse de alianţă în lupta împotriva crizei, în special 'pactul fiscal' al UE, menit să limiteze deficitele bugetare şi datoriile de stat ale ţărilor europene.

În paralel cu acest lucru, probleme cu pactul fiscal a demonstrat şi guvernul olandez. Acesta nu a putut conveni asupra reducerii cu 20 de miliarde a cheltuielilor de stat, după cum cere pactul, şi în final premierul olandez Mark Rutte şi-a anunţat demisia. Acest lucru face inevitabilă desfăşurarea de noi alegeri. Principalul său contracandidat, Geert Wilders, la fel ca Marine Le Pen în Franţa, militează pentru revenirea la moneda naţională şi pentru reducerea imigraţiei. Înainte, Olanda, alături de Germania, milita în mod activ pentru implementarea unei discipline bugetare stricte în ţările de la 'periferia' zonei euro, precum Grecia, însă noul guvern de coaliţie ar putea să nu sprijine fostul curs 'proeuropean', prognozează cotidianul rus.

Situaţia economică din ţările problematice rămâne una complicată, inclusiv din cauza faptului că 'periferia' este nevoită să stea în trena politicii paneuropene. Până la 1 iulie, toate ţările din UE trebuie să se ralieze embargoului asupra importurilor de petrol iranian, pe care ţările occidentale intenţionează să-l foloseacă ca un mijloc de presiune asupra Teheranului.

Cu toate acestea, Consiliul miniştrilor de externe al ţărilor din UE a amânat pentru sfârşitul lui mai luarea unei decizii finale privind embargoul, după ce Grecia a cerut timp suplimentar pentru studierea consecinţelor acestui pas asupra economiei sale. Grecia, Italia şi Spania, a căror economie se află deja în recesiune, sunt principalele importatoare de petrol iranian. Dacă embargoul va fi oricum implementat, preţul la combustibili va creşte inevitabil pentru aceste ţări, iar problemele economice se vor aprofunda.

Drept replică la continuarea declinului economic al UE, mulţi politicieni europeni, inclusiv Francois Hollande, şi-au concentrat atenţia asupra transferării rolului de 'creditor în ultimă instanţă' către Banca Centrală Europeană (BCE), care, la rândul său, se abţine deocamdată de la noi injecţii financiare în economie. În cadrul unor licitaţii fără limită, BCE le-a oferit deja băncilor europene peste 1 trilion de euro şi a redus dobânda de referinţă la 1%. Viitoarele acţiuni ale regulatorului sunt limitate în mod formal de statutul său, care nu permite majorarea masei monetare fără o asanare a lichidităţii, la un nivel de inflaţie de peste 2%. Inflaţia în martie 2012 a fost în zona euro de 2,7%, aminteşte Kommersant.

Între timp, cererile crescânde ale pieţei în ceea ce priveşte profitul obligaţiunilor ţărilor problematice îi determină pe liderii zonei euro să se gândească în mod serios la posibilitatea revizuirii actualelor acorduri anticriză din UE în vara-toamna lui 2012 - de data aceasta nu sub egida Germaniei, ci, după toate probabilităţile, fără participarea financiară activă a acesteia. Totodată, nu este exclus nici un 'scenariu neplăcut de scurtă durată': în mai-iunie, suprapunerea de veşti proaste este mai probabilă, ţinând cont de nervozitatea pieţelor, în timp ce spre sfârşitul verii 2012 restabilirea economiilor din UE ar urma să diminueze o asemenea posibilitate, estimează Kommersant.