Germania începe să protejeze proiectul Nord Stream de sancţiunile SUA

Statul german, care este unul dintre beneficiarii controversatului proiect Nord Stream 2, condus de Rusia, a propus crearea unei fundaţii protejate de stat care să deţină activele Nord Stream pentru a încerca să protejeze proiectul de sancţiunile SUA, a raportat Bloomberg vineri, citând o propunere a guvernului provincial din Mecklenburg - Pomerania de Vest.

Propunerea este de a deţine activele Nord Stream 2 în cadrul unei fundaţii al cărei scop oficial va fi protejarea mediului, conform documentului obţinut de Bloomberg.

Citiţi şi Der Standard: consorţiul Nord Stream 2 este condus de un fost agent STASI

Statele Unite, mai multe ţări europene, inclusiv statele baltice şi Polonia, precum şi Uniunea Europeană (UE) şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea proiectului de către Rusia ca instrument politic.

În iulie, Statele Unite au avertizat companiile care ajutau la finalizarea Nord Stream 2 că ar trebui „să iasă acum” din proiect, riscând să suporte consecinţele sancţiunilor, pe măsură ce administraţia Trump şi-a intensificat eforturile de a opri construcţia controversatei conducte în Europa.

„Este un avertisment clar pentru companiile care ajută şi încurajează proiectele de influenţă nefastă ale Rusiei - că nu vor fi tolerate. Ieşiţi acum sau riscaţi consecinţele”, a declarat secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, la mijlocul lunii iulie.

În octombrie, Departamentul de Stat al SUA a declarat că extinde sancţiunile împotriva furnizorilor de servicii şi a navelor implicate în construcţia Nord Stream 2 într-o nouă încercare de a împiedica finalizarea proiectului.

Proiectul de lege anual al apărării SUA, Legea de autorizare a apărării naţionale (NDAA), vizează de asemenea proiectul şi orice companie care oferă ajutor pentru finalizarea conductei. Este de aşteptat ca Senatul SUA să voteze proiectul de lege, care a fost adoptat în Camera Reprezentanţilor.

Este puţin probabil ca parlamentarii şi politicienii germani să decidă asupra propunerii regionale de a proteja Nord Stream 2 de sancţiunile SUA înainte de sfârşitul acestui an, a declarat pentru Bloomberg Claudia Mueller, un parlamentar care reprezintă Mecklenburg-Pomerania de Vest, din partea Verzilor - de opoziţie.

Între timp, după cum raportează personalul RFE / RL, lucrările au fost reluate în apele Mării Baltice în largul coastei germane pe controversata conductă de gaze naturale Nord Stream 2, au declarat managerii de proiect într-o declaraţie din 11 decembrie. Lucrările amplasează o secţiune de 2,6 kilometri a conductei „în zona economică exclusivă germană”.

În aceeaşi zi, Autoritatea Germană pentru Căile Navale şi Managementul Transporturilor Navale a avertizat marinarii să evite zona de construcţie pentru restul lunii, spunând că sunt interzise „ancorarea sau pescuitul în zona conductei”.

Lucrările la conducta de 11 miliarde USD, care va dubla livrările de gaze naturale ruseşti către Germania, au fost suspendate de la sfârşitul anului 2019, după ce Statele Unite au aprobat îngheţarea activelor şi restricţii de viză pentru companiile implicate în proiect.

Administraţia preşedintelui american Donald Trump a criticat dur Germania şi alte ţări europene pentru că apropierea de Rusia pentru achiziţionarea de energie. Alte naţiuni, inclusiv Polonia, Ucraina şi statele baltice, de asemenea, se opun conductei, susţinând că Moscova are o tradiţie a utilizării aprovizionării cu energie pentru a exercita presiuni politice.

Pe 5 decembrie Ambasada SUA la Berlin a cerut guvernului german să oprească construcţia conductei.

"Este momentul ca Germania şi UE să solicite un moratoriu pentru construcţia conductei", a declarat Robin Quinville, responsabil de afaceri la ambasadă, publicaţiei Handelsblatt, pe 5 decembrie.

Aceasta ar trimite un semnal clar că Europa „nu mai acceptă comportamentul răuvoitor susţinut al Rusiei”, a declarat aceasta.

Gazprom, controlată de Kremlin, deţine o participaţie majoritară în proiect, în timp ce grupurile germane Wintershall şi Uniper, compania olandeză Shell şi OMV Austria participă, de asemenea în proiect cu cote mai mici.

Rusia s-a angajat să finalizeze proiectul folosind propriile resurse, în ciuda opoziţiei SUA. Conducta mai are încă 16 kilometri de construit în apele germane şi alţi 60 de kilometri în secţiunea daneză.

Rusia, care iniţial se aştepta să finalizeze conducta la începutul anului 2020, a acuzat Statele Unite că folosesc sancţiunile energetice ca „armă” pentru a deschide noi pieţe pentru industria sa de petrol şi gaze, oferind Europei gaz lichefiat.

După ce au fost adoptate sancţiunile SUA, preşedintele rus Vladimir Putin a spus că speră că magistrala va fi finalizată până la începutul anului 2021.

Prima fază a proiectului, Nord Stream 1, a început să funcţioneze în 2011.